The role of the Gram positive and Gram negative microorganisms in the pathogenesis of the acute surgical infection in children

Catedra Chirurgie, Ortopedie şi Anesteziologie Pediatrică USMF „Nicolae Testemiţanu”In the last two decades the medical opinion on the role of the microbial spectrum and pathogenesis of the acute surgical infection in child developement is unanimous. The microbial spectrum was confirmed as the main trigger of the systemic inflammatory response. This work represents an extensive analysis of the infections Gram positive and Gram negative, stressing the importance of the therapeutic decisions. În ultimele două decenii, opinia medicală în ce priveşte rolul spectrului microbian în patogenia şi evoluţia infecţiilor chirurgicale acute la copil este unanimă. Spectrul microbian sa confirmat ca principalul declanşator aş răspunsului inflamator sistemic. Lucrarea de faţă reprezintă o amplă analiză a infecţiilor Gram pozitive şi Gram negative, subliniind importanţa acestora în luarea deciziilor terapeutice

Rolul modificărilor ceruloplasminei în evoluţia clinică a infecţiei chirurgicale acute la copil

Autorii articolului prezintă rezultatele cercetării Ceruloplasminei în serul sanguin pe un lot de 100 copii în vârstă de 0-7 ani, cu infecţie chirurgicală acută, efectuată în Centrul Naţional Ştiinţifi co-Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu”. Nivelul acestui marker biochimic poate fi utilizat ca criteriu de diagnostic în evaluarea gravităţii procesului acut, precum şi în prognosticul dezvoltării complicaţiilor

Aspecte clinico-morfopatologice ale proceselor inflamatorii cu localizarea visceral-cavitară şi osteogenă în infecţia acută chirurgicală la copii

În articol sunt prezentate rezultatele unui studiu privind diagnosticul particularităţilor morfopatologice ale infecţiei acute chirurgicale cu localizare visceral-cavitară şi osteogenă realizat pe un lot de 106 pacienţi trataţi churgical în cadrul CN ŞP de Chirugie Pediatrică „Natalia Georghiu”. Rezultatele studiului au demonstrat că la copii cu vârsta cuprinsă între 0-7 ani cu infecţie chirurgicală este binevenită utilizarea unui tratament complex medico-chirurgical şi terapeutic cu utilizarea imunomodulatoarelor ce induc reactivitatea imunocompetentă cu localizarea procesului infl amator şi reducerea leziunilor alterativ cu potenţial distructiv şi perforativ

OVARIAN CYST IN THE NEWBORN. CLINICAL AND THERAPEUTIC CONSIDERATIONS

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Chisturile ovariene la copii sunt rezultatul modificărilor chistice ale epiteliului tegumentar, derivați ai foliculilor și stromei ovarelor. Formațiunile chistice simple sunt foliculare și pot apărea la vârste mici sub influența estrogenică a mamei, pe când cele complexe, mari pot explica apariția torsiunii axiale în uter sau imediat în perioada postnatală. Scopul lucrării. Prezentarea cazurilor clinice după apariția unei complicații severe- ocluzie intestinală. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Prezentăm două cazuri clinice la nou-născuți, în vârsta de 24 ore postnatal și alt nou-născut la 1 lună postnatal, evaluați și rezolvați chirurgical în IMSP IMșiC, CNȘP de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” chirurgie neonatală, cu sindrom de durere abdominală (ocluzie intestinală). În urma examenului clinic, evolutiv, colaborate cu examenul ecografic, radiologic si TC, s-a stabilit diagnostic de formațiune de volum în cavitate abdominală. S-a intervenit chirurgical. Examenul anatomo-patologic de formațiuni chistice ovariene a stabilit diagnosticul de chisturi ovariene torsionate (torsiune necrozată în totalmente). Concluzii. Particularitatea cazurilor sunt reprezentate de cele trei procese asociate (diagnosticul de chist tumoral, inflamație acută și procesul malformativ – degenerativ), cât și de descoperirea aleatorie postnatală afecțiunii malformative, care trebuia diagnosticată antenatal.Background. Ovarian cysts in children are the result of cystic changes in the integumentary epithelium, derived from the follicles and stroma of the ovaries. Simple cystic formations are follicular and may occur at a young age under the mother’s estrogenic influence, whereas large, complex ones may explain the appearance of axial torsion in the uterus or immediately postnatally. Objective of the study. Presentation of clinical cases after a severe complication intestinal occlusion. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases was reviewed. Results. We present two clinical cases in newborns, 24 hours postnatal and another newborn at 1 month postnatal, evaluated and surgically treated in the Natalia Gheorghiu DPOA, IMC neonatal surgery, with abdominal pain syndrome (intestinal occlusion). Following the clinical examination, evolution, collaborated with ultrasound, radiological and CT, the diagnosis of volume formation in the abdominal cavity was established. Surgical intervention was performed. Pathological examination of ovarian cystic formations established the diagnosis of torsional ovarian cysts (totally necrotic torsion). Conclusion. The peculiarity of the cases is represented by the three associated processes (diagnosis of tumor cyst, acute inflammation, and malformative - degenerative process), as well as the random postnatal discovery of the given malformative condition, which was to be diagnosed antenatally

Chistul ovarian la nou născut. Considerații clinice și terapeutice

Background. Ovarian cysts in children are the result of cystic changes in the integumentary epithelium, derived from the follicles and stroma of the ovaries. Simple cystic formations are follicular and may occur at a young age under the mother’s estrogenic influence, whereas large, complex ones may explain the appearance of axial torsion in the uterus or immediately postnatally. Objective of the study. Presentation of clinical cases after a severe complication - intestinal occlusion. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. The literature on similar cases was reviewed. Results. We present two clinical cases in newborns, 24 hours postnatal and another newborn at 1 month postnatal, evaluated and surgically treated in the Natalia Gheorghiu DPOA, IMC neonatal surgery, with abdominal pain syndrome (intestinal occlusion). Following the clinical examination, evolution, collaborated with ultrasound, radiological and CT, the diagnosis of volume formation in the abdominal cavity was established. Surgical intervention was performed. Pathological examination of ovarian cystic formations established the diagnosis of torsional ovarian cysts (totally necrotic torsion). Conclusion. The peculiarity of the cases is represented by the three associated processes (diagnosis of tumor cyst, acute inflammation, and malformative - degenerative process), as well as the random postnatal discovery of the given malformative condition, which was to be diagnosed antenatally.Introducere. Chisturile ovariene la copii sunt rezultatul modificărilor chistice ale epiteliului tegumentar, derivați ai foliculilor și stromei ovarelor. Formațiunile chistice simple sunt foliculare și pot apărea la vârste mici sub influența estrogenică a mamei, pe când cele complexe, mari pot explica apariția torsiunii axiale în uter sau imediat în perioada postnatală. Scopul lucrării. Prezentarea cazurilor clinice după apariția unei complicații severe- ocluzie intestinală. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. A fost studiată literatura privind cazurile similare. Rezultate. Prezentăm două cazuri clinice la nou-născuți, în vârsta de 24 ore postnatal și alt nou-născut la 1 lună postnatal, evaluați și rezolvați chirurgical în IMSP IMșiC, CNȘP de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu” chirurgie neonatală, cu sindrom de durere abdominală (ocluzie intestinală). În urma examenului clinic, evolutiv, colaborate cu examenul ecografic, radiologic si TC, s-a stabilit diagnostic de formațiune de volum în cavitate abdominală. S-a intervenit chirurgical. Examenul anatomo-patologic de formațiuni chistice ovariene a stabilit diagnosticul de chisturi ovariene torsionate (torsiune necrozată în totalmente). Concluzii. Particularitatea cazurilor sunt reprezentate de cele trei procese asociate (diagnosticul de chist tumoral, inflamație acută și procesul malformativ – degenerativ), cât și de descoperirea aleatorie postnatală afecțiunii malformative, care trebuia diagnosticată antenatal

Corelații statistice ale scorului pediatric al sindromului metabolic

Background. To the best of our research, the present study is the first study in which the pediatric metabolic syndrome score and its correlations in the children are validated. Objective of the study. To study the correlation coefficient of the pediatric MS score with the clinical and paraclinical parameters in children with metabolic syndrome. Material and Method. A observational analytical cohort study. The study was conducted on 145 children (aged 10-18 years). Pediatric MS score was calculated by using the following formula = (2xWC/h) + (Glu (mmol/l)/5.6) + (TG (mmol/l)/1.7) + (sBP/130) - (HDLc (mmol/l)/1.02). Statistical Analysis Used - SPSS version 20. Results. The following scores were found (participants aged 16-18 years were not included in the study, considering their small number, thus requiring application of other formulas): L0 (non-MS) – 2,20±0,05, L1 (MS) – 2,58±0,11 (p>0,05).The correlation coefficient of the pediatric MS score with the clinical and paraclinical parameters was assessed, showing a strong positive association with TG (+ 0.9**, p<0.001), waist, age, weight, BMI, BSA, AI, SBP, DBP, LDLc (+ 0.3**, p<0.001), HG (+ 0.24**, p<0.001), Glu (+ 0.2**, p<0,05), OD (+ 0.2*, p<0.05), LVPWd (+ 0.23**, p<0.001), LVMM (+ 0.2*, p<0.05), and strong negative association with HDLc (-0.6**, p<0.001), WHR (-0.21*, p<0.05). Conclusion. In conclusion, the results of study indicated that the validity of pediatric MS score for predicting it, were high. The pediatric MS score is simple and practical, it could be used in clinical and research practice. Introducere. În ceea ce privește cercetările noastre, prezentul studiu este primul studiu în care scorul sindromului metabolic pediatric și corelațiile sale la copii sunt validate. Scopul lucrării. Studierea coeficientului de corelație a scorului pediatric al SM cu parametrii clinici și paraclinici la copiii cu sindrom metabolic. Material și Metode. Studiu analitic, observațional, de cohortă. Au fost incluși 145 de copii. Scorul pediatric al SM a fost calculat folosind formula generală: (2xCA/h) + (Glu (mmol/l)/ref.) + (TG (mmol/l)/ref.) + (TAs/ref.) - (HDLc (mmol/l)/ref. (sex masculin/sex feminin). Analiza statistică folosită - SPSS versiunea 20. Rezultate. Au fost înregistrate scorurile (nu au fost incluși copii cu vârsta 16-18 ani, având în vedere numărul mic al acestora și necesitatea aplicării altor formule): L0 (non-SM) – 2,20±0,05, L1 (SM) – 2,58±0,11 (p>0,05). Corelații ale scorului pediatric al SM cu parametrii clinici și paraclinici s-au înregistrat: o corelație statistic semnificativă, de intensitate puternică pozitivă cu TG (+0,9**, p<0,001), slabe, pozitive cu talia, vârsta, greutatea, IMC, ASC, IA, TAs, TAd, LDLc (+0,3**, p<0,001), CF (+0,24**, p<0,001), Glu (+0,2**, p<0,05), durata obezității (+0,2*, p<0,05), PPVS (+0,23**, p<0,001), MMVS (+0,2*, p<0,05), negative cu HDLc (-0,6**, p<0,001), IAF (-0,21*, p<0,05). Concluzii. În concluzie, rezultatele studiului au indicat că valabilitatea scorului pediatric al SM pentru prezicerea acestuia a fost înaltă. Scorul dat este simplu și practic, poate fi utilizat în practica clinică și de cercetare

Diagnosis and modern medical-surgical tactics in treatment of biliary atresia in children

Natalia Gheorghiu Department of Pediatric Surgery, Orthopedics and Anesthesiology, Natalia Gheorghiu Scientific Center of Pediatric Surgery, Laboratory of Surgical Infections in Children, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, the Republic of Moldova. The 75th anniversary of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova (1945-2020)Background: Biliary atresia (BA) is a serious pediatric condition that tends to progress to cirrhosis, liver failure, and death within a short time. It is the result of a continuous inflammatory, sclerosing, destructive process in the biliary tract and the most common indication for liver transplantation. Material and methods: The study included 46 patients up to 1 year of age hospitalized with cholestasis syndrome in IMSP IM and C, during the years 2014-2019. The basic methods in the diagnosis of BA were the biochemical examination, FGDS, USG doppler dupplex color of the biliary system before and after the meal intake, MRI with cholangiography, dynamic hepatobiliary scintigraphy. Results: Following the analysis of clinical and paraclinical results, surgical pathology was excluded in 25 patients, the diagnosis of BA was established in 11 cases. 6 patients with BA underwent Kasai surgical intervention , a primary liver transplant was performed in 3 cases, and 2 patients died before the surgery. Conclusions: Portoenteroanastamosis ( Kasai operation) performed as early as possible (up to 60 days postnatal) considerably increases life expectancy. The embryonic form of BA is a severe condition that is indicated for the initial liver transplant.The prognosis of untreated biliary atresia is unfavorable, leading to the death of most children in the first 2 years of life due to liver failure. In decopensated late-diagnosed cases, liver transplantation remains the only treatment option

Evaluarea copiilor cu cardiopatii congenitale cianogene

Cardiopatiile congenitale cianogene (CCC) repezintă cca 25-30% din toate cardiopatiile congenitale, au un impact major în mortalitatea infantilă şi necesită corecţii chirurgicale în primele luni-ani de viaţă. Scopul lucrării a fost de a elucida particularităţile de diagnostic şi tratament la copiii cu CCC. Material şi metode. A fost efectuat un studiu prospectivanalitic, bazat pe examinarea copiilor cu CCC internaţi în secţia de cardiologie pediatrică a IMSP Institutului Mamei şi Copilului, pe perioada anilor 2014-2015. Ancheta de studiu a inclus date anamnestice, istoric familial, examen clinic complet cu aprecierea parametrilor hemodinamici, de laborator, intstrumentali, analiza tratamentului medicamentos şi chirurgical. Lotul general a constituit 66 de copii (55% de sex masculin), vârsta medie 6,1 /-2,3 ani. Lotul general a fost divizat în funcţie de tratament: Lotul I– supuşi intervenţiei chirurgicale (n=46, 70%); Lotul II –nesupuşi intervenţiei chirurgicale (n=20, 30%). Rezultate. Repartizarea după tipul de CCC a evidenţiat predominarea TF (n=38, 57%). Tehnici chirurgicale aplicate în lotul I: corecţia radicală (n=28, 43%), intervenţii paliative (n=18, 27%), cu rezultate bune. Complicaţiile postoperatorii aritmice au fost observate în 4 cazuri (8.69%), nesemnifi cative clinic. În pofi da rezultatelor bune ale tratamentului chirurgical, majoritatea copiilor din ambele loturi (lotul I-30% din copii şi lotul II -75%) au necesitat tratment medicamentos în funcţie de gradul de insufi cienţă cardiacă şi alte complicaţii sau morbidităţi. Concluzii. Depistarea precoce a cardiopatiilor congenitale cianogene, inclusiv examenul ecocardiografi c fetal (10,8%), permite efectuarea precoce a corecțiilor chirurgicale (69.7% cazuri din studiul nostru) cu prevenirea complicațiilor majore și mortalității infantile

Ocluzii intestinale congenitale cu abdomen plat la nou-născut

Introduction. Congenital intestinal obstruction is the most common cause of urgent surgery in the newborn. Intestinal atresia and stenosis have an incidence of 80-95%. Appreciate a lethality from 16.5% to 64%. Diagnosis of associated abnormalities, surgical treatment, and postoperative behavior remain difficult. Objective of the study. To improve the early diagnosis and the results of surgical treatment of newborns with congenital intestinal obstructions. Material and Methods. Anamnestic, clinical and paraclinical data were taken from the medical record. Newborns were examined by contrast-enhanced ultrasound, endoscopy, and radiography of the digestive tract. Risk factors in the development of intranatal and postnatal complications were assessed. Results. Between 2009 and 2017, in Natalia Gheorghiu DPSOA were treated 74 newborns with congenital intestinal occlusions, manifested by flat abdomen. Congenital pyloric occlusion - 5.4%, duodenal - 60.8%, jejunum - 10.8%, intestinal malrotation - 22.9%. In 39.3% of cases, births weighing less than 2000 grams, of varying degrees of prematurity - 81.2% of cases. Congenital heart defects, esophageal atresia, anorectal atresia, reno-urinar were associated in 30.2%. Various pathologies acquired were in 30.5%. Trisomy 21 is present in 31.3% of cases. Antenatal diagnosis only in 56% of cases. Conclusions. Any vomiting syndrome in the newborn is an absolute indication for consultation with a pediatric surgeon. Advances in neonatal intensive care, management of associated abnormalities, continuous improvement of surgical techniques and postoperative care have decreased the rate of complications in the short and long term.Introducere. Ocluzia intestinală congenitală este cea mai frecventă cauză de intervenție chirurgicală urgentă la nou-născut. Atreziile și stenozele intestinale au incidența de 80-95% . Apreciază o letalitate de la 16,5% la 64%. Diagnosticul anomaliilor asociate, tratamentul chirurgical și conduita postoperatorie rămân dificile. Scopul lucrării. De a ameliora diagnosticul precoce și rezultatele tratamentului chirurgical al nou-născuților cu ocluzii intestinale congenitale. Material și Metode. Datele anamnestice, clinice și paraclinice au fost prelevate din fișa medicală. Nou-născuții a fost investigați prin ecografie, endoscopie și radiografie a tractului digestiv cu contrast. S-au apreciat factorii de risc în dezvoltarea complicațiilor intranatale și postnatale. Rezultate. În perioada 2009 – 2017, în CNȘPCP ,,Natalia Gheorghiu,, au fost tratați 74 nou-născuți cu ocluzii intestinale congenitale, manifestate prin abdomen plat. Ocluzia congenitală pilorică – 5,4%, duodenală – 60,8%, jejunului – 10,8%, malrotația intestinului – 22,9%. În 39,3 % cazuri s-au născut cu greutatea sub 2000 gr, de diferit grad de prematuritate - 81,2% cazuri. În 30,2 % au fost asociate malformații congenitale cardiace, atrezie de esofag, atrezie anorectală, reno-urinare. Diferite patologii dobândite au fost în 30,5 %. În 31,3 % cazuri prezentă Trisomia 21. Diagnostic antenatal doar în 56% cazuri. Concluzii. Orice sindrom de vomă la nou-născut este indicație absolută pentru consultația chirurgului pediatru. Progresele în terapia intensivă neonatală, managementul anomaliilor asociate, îmbunătățirea continuă a tehnicilor operatorii și îngrijirilor postoperatorii au scăzut rata complicațiilor pe termen scurt și lung

Duplicația chistică a ileonului terminal în regiunea ileo-cecală

Catedra de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, Centrul Național Științifico-Practic, Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu”, Institutul Mamei și CopiluluiIntroducere. Chisturile de duplicție enterala (EDC) este o tulburare congenitală rară. Ele pot fi găsite oriunde de-a lungul tractului gastro -intestinal de la gură până la rect. Ultrasonografia este cea mai utilizată metodă pentru diagnosticare. Tratamentul este întotdeauna chirurgical. Scopul lucrării. Prezentarea cazului clinic la un pacient cu o clinică asimptomatică cu duplicație chistică, pînă la apariția unei complicații severe (ocluzie intestinală). Rezultate. Copilul de 1 lună internat în IMSP IM și C, pe linia AVIASAN cu diagnosticul prezumtiv de ocluzie intestinală, pilorostenoză. La internare mama acuză prezența la copil a vomelor repetate cu conținut gastric, lipsa scaunului mai mult de 24 de ore, neliniste, inapetență, meteorism abdominal. Investigat clinic și paraclinic. Pacientul a fost supus intervenției chirurgicale. În regiunea ileo-cecală se determină, o formațiune chistică, cca 3.5 x 4.0 cm, de consistență dură, culoare roză, aspect exterior asemănător cu perete intestinal, cu obturarea extrinseca a lumenului. A fost efectuată enterotomie marginală a formațiunii, rezectată în bloc cu peretele lateral intestinal cu enterorafie in 2 straturi anatomice. Permiabilitatea păstrată, diferențe de lumen nu se determină. Peste 20 de zile de tratament, pacientul s-a recuperat complet. Concluzii. Comportamentul clinic al EDC este imprevizibil. EDC tind să crească în dimensiuni treptat și pot provoca simptome și complicații importante care ar putea fi fatale, cum ar fi obstrucția, sângerarea masivă, transformare malignă la vârsta adultă. Chirurgia este necesară din cauza complicațiilor severe pe care le pot dezvolta. Diagnosticul este confirmat doar prin examenul histologic