3 research outputs found
Twisted ovarian cyst
Introduction. Although the last decades have allowed the creation and development of techniques and
methodologies for the early diagnosis of intra-abdominal tumours in newborns, this fact remains in the
developmental stage.
Case presentation. - Patient T, female, born at - 37-38 s / g, by emergency cesarean intervention - uterine
haemorrhage (premature rupture of the placenta), with weight - 3162 gr. Intrauterine at 27-28 weeks of
gestation, the ultrasound examination determined an intra-abdominal cystic formation measuring 86 * 68
mm, clear contour, liquid content. At birth the patient is stable, sc. Apgar 8/9 p., Bloated abdomen,
symmetrical, soft to the touch, a large formation is delimited, without peritoneal signs, meconium stool
present. On the second day of life the child presents accusations - bloating of the abdomen, periodic
restlessness, objective - with accentuation of the vascular pattern and edema in the lower floor. On palpation
the abdomen is intensely painful throughout, especially in the hypogastrium on the right, where on deep
palpation a formation with dimensions of 6.0 - 5.0 cm, clear, mobile contour is appreciated. On radiography
of the abdomen - volume formation on the left abdominal flank, with sub gastric extension.
Discussion. To improve the early antenatal diagnosis of intra-abdominal tumours in newborns with correct
surgical leadership.
Conclusion. Ovarian cysts in newborns are rare conditions. Imaging diagnosis allows you to determine the
optimal time for surgery
DIFFERENTIAL DIAGNOSIS IN HYPERTROPHIC PYLORIC STENOSIS WITH ATYPICAL EVOLUTIONS
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Stenoza hipertrofica de pilor este o obstrucție congenitală, caracterizată prin debut la 3 săptămâni postnatal, vome nebilioase, la distanța, malnutriție si deshidratare. Obiectiv-prezența semnului clasic a „clepsidrei” determinat de undele peristaltice. Diagnosticul antenatal nu poate fi stabilit. Scopul lucrării. Determinarea criteriilor de diagnostic diferențial in stenoza hipertrofică de pilor cu evoluție atipica. Material și metode. În baza fișelor medicale s-a efectuat un studiu retrospectiv al 161 copii diagnosticați și tratați în CNȘPCP „Natalia Gheorghiu” pe perioada 2010-2018. Au fost analizate vârsta, sexul, debutul, aspectul vomei, semnele obiective, datele paraclinice, ecografice, endoscopice și radiologice. Rezultate. Au predominat pacienții de sex masculin în raport de 4:1. Debutul bolii a variat de la de 3 săptămâni-la 4 luni. In toate cazurile prezente vome nebilioase, cu lapte stazat, la finele alimentației sau postprandial, în jet, cantitatea vomei depășind cantitatea de lapte ingerat. Malnutriția proteino-energetica a fost apreciată si tratată conform gradului de durată a bolii. Investigațiile bioumorale au apreciat disproteinemie și dereglări hidroelectrolitice. Datele ecografice atestă semnul patognomonic - îngroșarea peretelui pilorului >3-4 mm si alungirea canalului piloric >14-17mm.În 15% cazuri fibrogastroscopul a trecut canalul piloric, fiind hipertrofiat congenital necesitând tratament chirurgical. Datele radiologice au determinat stomacul mărit, semnul ciocului astral si reținerea evacuării gastrice >24h. Concluzie. SHP necesita diagnostic diferențial cu patologiile gastrice funcționale și organice, care se manifestă prin sindrom de vomă. Metodele de elecție fiind cele ecografice si radiologice.Background. Hypertrophic pyloric stenosis is a congenital obstruction, characterized by onset at 3 weeks postnatal, nebulous vomiting, distant, malnutrition and dehydration. Objective of the study. The purpose of the paper is determining the criteria for differential diagnosis in hypertrophic stenosis of the pylorus with atypical evolution. Material and methods. Based on the medical records, a retrospective study of 161 children diagnosed and treated in Natalia Gheorghiu DPSOA was performed for the period 20102018. Age, sex, onset, appearance of vomiting, objective signs, paraclinical, ultrasound, endoscopic and radiological data were analyzed. Results. Male patients predominated in a ratio of 4:1. The onset of the disease ranged from 3 weeks to 4 months vomiting exceeding the amount of milk ingested. Protein-energy malnutrition was assessed and treated according to the degree of duration of the disease. Biomorphic investigations assessed dysproteinemia and hydroelectrolytic disorders. > 14-17mm. In 15% of cases, the fibrogastroscope crossed the pyloric canal, being congenitally hypertrophied, and requiring surgical treatment. The radiological data determined the enlarged stomach, the sign of the astral beak and the retention of gastric evacuation > 24h. Conclusion. SHP requires differential diagnosis with functional and organic gastric pathologies, which is manifested by vomiting syndrome. The methods of choice are ultrasound and radiology
Diagnosticul diferential in stenoza hipertrofica de pilor cu evolutie atipica
Background. Hypertrophic pyloric stenosis is a congenital
obstruction, characterized by onset at 3 weeks postnatal,
nebulous vomiting, distant, malnutrition and dehydration.
Objective of the study. The purpose of the paper is determining the criteria for differential diagnosis in hypertrophic
stenosis of the pylorus with atypical evolution. Material
and methods. Based on the medical records, a retrospective study of 161 children diagnosed and treated in Natalia Gheorghiu DPSOA was performed for the period 2010-
2018. Age, sex, onset, appearance of vomiting, objective
signs, paraclinical, ultrasound, endoscopic and radiological
data were analyzed. Results. Male patients predominated
in a ratio of 4:1. The onset of the disease ranged from 3
weeks to 4 months vomiting exceeding the amount of milk
ingested. Protein-energy malnutrition was assessed and
treated according to the degree of duration of the disease.
Biomorphic investigations assessed dysproteinemia and
hydroelectrolytic disorders. > 14-17mm. In 15% of cases,
the fibrogastroscope crossed the pyloric canal, being congenitally hypertrophied, and requiring surgical treatment.
The radiological data determined the enlarged stomach, the
sign of the astral beak and the retention of gastric evacuation > 24h. Conclusion. SHP requires differential diagnosis
with functional and organic gastric pathologies, which is
manifested by vomiting syndrome. The methods of choice
are ultrasound and radiology.Introducere. Stenoza hipertrofica de pilor este o obstrucție
congenitală, caracterizată prin debut la 3 săptămâni postnatal, vome nebilioase, la distanța, malnutriție si deshidratare.
Obiectiv-prezența semnului clasic a „clepsidrei” determinat
de undele peristaltice. Diagnosticul antenatal nu poate fi stabilit. Scopul lucrării. Determinarea criteriilor de diagnostic
diferențial in stenoza hipertrofică de pilor cu evoluție atipica. Material și metode. În baza fișelor medicale s-a efectuat un studiu retrospectiv al 161 copii diagnosticați și tratați
în CNȘPCP „Natalia Gheorghiu” pe perioada 2010-2018. Au
fost analizate vârsta, sexul, debutul, aspectul vomei, semnele obiective, datele paraclinice, ecografice, endoscopice
și radiologice. Rezultate. Au predominat pacienții de sex
masculin în raport de 4:1. Debutul bolii a variat de la de 3
săptămâni-la 4 luni. In toate cazurile prezente vome nebilioase, cu lapte stazat, la finele alimentației sau postprandial,
în jet, cantitatea vomei depășind cantitatea de lapte ingerat.
Malnutriția proteino-energetica a fost apreciată si tratată
conform gradului de durată a bolii. Investigațiile bioumorale au apreciat disproteinemie și dereglări hidroelectrolitice.
Datele ecografice atestă semnul patognomonic - îngroșarea
peretelui pilorului >3-4 mm si alungirea canalului piloric
>14-17mm.În 15% cazuri fibrogastroscopul a trecut canalul
piloric, fiind hipertrofiat congenital necesitând tratament
chirurgical. Datele radiologice au determinat stomacul mărit, semnul ciocului astral si reținerea evacuării gastrice
>24h. Concluzie. SHP necesita diagnostic diferențial cu patologiile gastrice funcționale și organice, care se manifestă
prin sindrom de vomă. Metodele de elecție fiind cele ecografice si radiologice