INCONSECVENȚA CURȚII CONSTITUȚIONALE CU PRIVIRE LA REGIMUL JURIDIC AL ANALOGILOR SUBSTANŢELOR STUPEFIANTE SAU PSIHOTROPE

Considerentele reproduse în Decizia Curții Constituționale nr.43/2018 contravin argumentelor invocate în Adresa către Parlamentul Republicii Moldova inclusă în Hotărârea Curții Constituționale nr.25/2015. Aceasta deschide calea pentru comiterea de abuzuri în activitatea de aplicare a art.217 și 2171 CP RM. În pofida poziției exprimate în Decizia Curții Constituționale nr.43/2018, definiţia din alin.(6) art.1341 CP RM nu este clară, previzibilă şi lipsită de echivoc. Destinatarii legii penale nu pot avea o reprezentare clară asupra dispoziţiilor art.217 și 2171 CP RM (în partea ce se referă la analogi), astfel încât să-şi adapteze conduita şi să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea acestor norme. Maniera ambiguă de redactare, precum și utilizarea unor sintagme neclare, sunt neconforme cu dispoziția de la alin.(2) art.23 din Constituție. Profitând de lipsa unor repere obiective, inclusiv normative, cei abilitați cu aplicarea legii penale au puterea discreționară să atribuie (în condiții obscure) unei substanțe statutul juridic de analog. Expertul este cel care conferă conținut conceptului de similaritate utilizat în alin.(6) art.1341 CP RM. În alți termeni, expertul este cel care stabilește limitele de aplicare a acestei norme penale. Calificarea oficială de către un expert a unei infracțiuni reprezintă nu altceva decât depășirea atribuțiilor de serviciu, intrând sub incidența art.328 CP RM sau a art.313 din Codul contravențional. În concluzie, stabilirea de către expert a cantității de analogi reprezintă un act de ilegalitate.THE INCONSISTENCES OF THE CONSTITUTIONAL COURT WITH REGARD TO THE LEGAL STATUS OF THE ANALOGUES OF NARCOTIC OR PSYCHOTROPIC SUBSTANCESThe paragraphs reproduced in the Constitutional Court's Decision No.43/2018, contradicts the Courts arguments put forward by it in the Address to the Parliament of the Republicof Moldovaand included in the Constitutional Court Decision No.25/2015. This opens the way for potential abuses in the application of art. 217 and art.2171 PC RM. Notwithstanding the position expressed in the Constitutional Court Decision No.43/2018, the definition in par.(6) art.1341 PC RM is still not clear it is predictable and unambiguous. In this context, the appliers of penal law cannot have a clear representation of art.217 and art.2171 PC RM (the paragraphs addressing the analogues issue) so as to adapt their conduct and to foresee possible consequences as a result of the non-compliance to these rules. The ambiguous editing, as well as the use of unclear syntax makes it diverge from the provision of par.(2) art.23 of the Constitution. Taking advantage of the lack of objective benchmarks, including normative ones, the penal law enforcement authorities have discretionary power to attribute (in unclear terms) a substance to the legal status of an analogue. It is the expert the one the one who is entitled to confer the quality of similarity used in par.(6) art.1341PCRM. In other terms, it is the expert who sets the limits of the application of this penal rule. A official qualification made by an expert in relation to an offence is nothing more than a breach of the work duties and it falls under art.328 PC RM or art.313 of the Contravention Code. In conclusion, it is illegal for an expert to determine the amount of analogues.</p

Prezumţia lipsei de consimțământ sexual în cazul victimei minore: model de inspirație pentru legiuitorul moldav?

Ipoteza de profitare de imposibilitatea victimei de a-și exprima voința deja este avută în vedere în art. 171 și 172 din Codul penal al R. Moldova. De aceea, nu este necesară completarea Codului penal al R. Moldova cu articole similare cu art. 2181 și 2191 din Codul penal al României. O astfel de completare ar dubla prevederile art. 171 și 172 din Codul penal al R. Moldova în respectiva ipoteză. Soluția este aplicarea eficientă a art. 171 și 172 din Codul penal al R. Moldova în cazul în care făptuitorul profită de imposibilitatea victimei minore de a-și exprima voința

Controversies traced out in the definition of prostitution in the Moldovan legislation

Practicing prostitution in the Republic of Moldova is an administrative offence. Thereat, any attempts of enticing, coercing or facilitating engagement of a person into practicing prostitution is regarded as an offence of pimping. Likewise regarded as an offence of pimping is the case when the offender is taking advantage of recruiting certain persons into practicing prostitution. In October 2018, the Parliament of the Republic of Moldova proceeded to pass a law giving the following definition to the notion of “prostitution” – gratification of sexual desire of a person by any method and/or means in return for money, including such as the use of information technologies or electronic means of communication. Thereat, one could derive that dissemination of the erotic webcam performances via the Internet for certain category of website visitors against payment might constitute prostitution. Clearly highlighted in present article was the fact that the like activities constitute pornography rather than prostitution. Prostitution require a physical contact. The authors have demonstrated that the definition of prostitution provided by the law contravenes to the case law of the Constitutional Court of the Republic of Moldova as well as to some of the regulations passed under the auspices of the Council of Europe and European Union. Finally, the authors suggested a new wording for the notion of prostitution, i.e.: engaging in sexual activity with different individuals benefiting on the services provided by female or male prostitutes, the latter thus pursuing to acquire the means of subsistence or the main source of livelihood

Osteosynthesis of fractures on the short bones at the child

State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemițanu", Republic of Moldova, Al VIII-lea Congres Naţional de Ortopedie și Traumatologie cu participare internaţională 12-14 octombrie 2016Introduction: In this work, we included children with short bone fractures and some tubular bones smaller than the long bones. Treatment of children with these fractures is predominantly conservative, but there are cases that require surgical treatment with osteosynthesis. Material and methods: During the years 2011-2015 in the Clinic of Pediatric Orthopaedics and Traumatology, of the USMF,, Nicolae Testemițanu’’ of the National Scientific and Practical Center of Pediatric Surgery ”Natalia Gheorghiu”, orthopedic and surgical were treated 239 children with short bone fracture, children were divided by age 3-10 years – 57 children and 10 to 18 years – 182 children, by gender: girls 95, boys 139, with male prevalence being net. Distribution according to bone injured was: clavicle fractures – 125 children; II-V metacarpal fractures – 86 children; carpal scaphoid fracture 3 children; fractures of metatarsals II-IV – 25 children. Results and discussions: In the case of fracture of the clavicle, metacarpals II-V, carpal scaphoid, metatarsals II-IV, children shows pain at the site of trauma in all cases of fracture, local swelling, sometimes subcutaneous crackles perception associated with abnormal mobility. In all cases of fracture of the short bones correct diagnosis was confirmed radiographically. Orthopedic treatment benefited 61 children, but 178 children followed surgical treatment. All these cases of short bones fractures surgical treatment was performed: open reposition, adaptation of the fragment and fine osteosynthesis with Kirschner or Ilizarov cross brooches, they were followed in dynamics for at least 2-3 months after the removing of osteosynthesis material and cast immobilization, which was obtained a good result with restoration of the affected bone congruence in all children, data of signs of nonunion or other complications had not been recorded. Conclusion: 1. Fractures of clavicle, metacarpals bones II-V, scaphoid bone, astragals bone, metatarsals bones, injury occurring as a result of the increased activity of the child, caused by street accidents, sports competitions, physical aggression. 2. The surgical treatment - of listed fractures is indicated in unstable fractures with displacement, open fractures, polytrauma and consists of open reposition, adaptation of fragments - fine fixation with Kirschner brooches, followed by immobilization in a cast

INFRACŢIUNILE PREVĂZUTE LA ART.238 ŞI 239 CP RM ÎN LUMINA AMENDAMENTELOR OPERATE ÎN CODUL PENAL LA 25.07.2014

Prezentul articol este consacrat analizei de drept penal a infracţiunilor prevăzute la art.238 şi 239 CP RM. Analiza este efectuată prin prisma Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative din 25.07.2014. În acord cu aceasta, aria de aplicare a art.238 CP RM a fost extinsă asupra ipotezelor presupunând prezentarea cu bună ştiinţă a unor infor-maţii false în scopul obţinerii unui împrumut sau a unei despăgubiri/indemnizaţii de asigurare, ori al majorării sumei acestora, ori al obţinerii unui împrumut în condiţii avantajoase, dacă prin aceasta instituţiei financiare, organizaţiei financiare nebancare, asociaţiei de economii şi împrumut sau asigurătorului i-au fost cauzate daune. De asemenea, art.238 CP RM a fost completat cu alineatul (2): „Aceleaşi acţiuni care au cauzat daune în proporţii deosebit de mari”. Nu în ultimul rând, aria de aplicare a art.239 CP RM a fost extinsă asupra ipotezelor presupunând acordarea unui împru-mut sau a unei despăgubiri/indemnizaţii de asigurare cu încălcarea intenţionată a legii, a politicilor de acordare a împru-muturilor sau normelor de prudenţă financiară, dacă prin aceasta instituţiei financiare, organizaţiei financiare nebancare, asociaţiei de economii şi împrumut sau asigurătorului i-au fost cauzate daune.THE OFFENCES REFFERED TO AT ART.238 AND 239 PC RM IN THE LIGHT OF THE AMENDMENTS OPERATED TO THE PENAL CODE AT 07.25.2014This article is dedicated to the penal law analysis of the offences referred to at art.238 and 239 PC RM. The analysis is carried through the Law on amending and supplementing certain legislative acts from 25.07.2014. In line with these procedures, the application scope of art.238 PC RM was extended over the hypothesis assuming knowingly presenting false information in order to obtain a loan or reparation/insurance claim, or to increase their amount, or to obtain a loan on favorable terms, if all these were caused to the financial institution, non-banking financial organization, savings and loan association or to the insurer. Also, art.238 PC RM was completed with paragraph (2): "The same actions that caused damages in large proportions". Finally but not least, the application scope of art.239 PC RM was extended over the hypothesis assuming the issuance of a loan or reparation/insurance claim by deliberately violating the law, the policies on loan issuance or the norms on financial prudence, if all these were caused to the financial institution, non-banking financial organization, savings and loan association or to the insurer.</p

INFRACȚIUNILE PREVĂZUTE LA art.217 ȘI 2171 DIN CODUL PENAL PRIVITE PRIN PRISMA LEGII nr.193/2016

În prezentul studiu, infracțiunile specificate la art.217 și 2171 CP RM sunt analizate prin prisma Legii nr.193/2016. Intrarea în vigoare a acestei legi a influențat asupra conținutului obiectului juridic special, al obiectului material și, într-o măsură mai redusă, al laturii obiective a infracțiunilor în cauză. În contextul analizei elementelor constitutive și a cir­cumstanțelor agravante ale infracțiunile prevăzute la art.217 și 2171 CP RM, sunt scoase în evidență efectele adoptării Legii nr.193/2016. Este relevat conținutul obiectului juridic special și al obiectului material al respectivelor infracțiuni. Se stabilește că plante care conțin droguri sau etnobotanice sunt, probabil, plantele care conţin substanţe stupefiante sau psihotrope. Se accentuează că absența în legea penală și în alte legi a definițiilor noțiunilor „plante care conțin droguri sau etnobotanice” și „plante care conțin droguri” face ca normele penale care conțin astfel de noțiuni să fie imprevizibile. Se argumentează de ce noţiunile „etnobotanice” și „analogi”, utilizate în art. 217 și 2171 CP RM, sunt inaplicabile în practică. Se demonstrează că, în contextul infracțiunilor prevăzute la art.217 și 2171 CP RM, stabilirea proporțiilor este posibilă doar în cazul substanţelor stupefiante ori psihotrope, precum și al plantelor care conțin astfel de substanțe. Se arată că Guvernul nu stabilește proporțiile în cazul drogurilor (altor decât plantele sau substanţele stupefiante ori psihotrope), etnobotanicelor sau analogilor acestora. Se ajunge la concluzia că, în prezența ultimelor două modalități normative ale acțiunii prejudiciabile specificate la alin.(1) art.2171 CP RM, scopul de fabricare a produselor etnobotanice este cel care conferă ilegalitate acțiunii în cauză. Se stabilește că, în cazul acestor două modalități normative, scopul de fabricare a produselor etnobotanice constituie scopul special al infracțiunii.THE OFFENCES REFERRED TO AT art.217 AND 2171 OF THE PENAL CODE IN RELATION TO THE PROVISIONS SET FORTH IN LAW no.193/2016This study provides a thorough analysis of the offences specified in art.217 and 2171 PC RM in relation to the provisions set forth in Law no.193/2016. The entry into force of this law has influenced the content of the special legal object, the material object and, to a lesser extent, the content of the objective side of the offences in question. During the analysis of the constitutive elements and the aggravating circumstances of the offences stipulated in art.217 and 2171 PC RM, there were established the effects of the adoption of Law no.193/2016. In this regard, it is determined the content of the special legal object and the material object of these offences. Additionally, it is established that, plants containing drugs or ethnobotanicals are probably plants containing narcotic or psychotropic substances. It is emphasized that the absence in the penal law and other laws of the definitions of the notions of „plants containing drugs or ethnobotanicals” and „plants containing drugs” makes the penal norms using such notions unpredictable. It is argued why are inapplicable in practice the notions of „ethnobotanicals” and „analogous”, used in art.217 and 2171 PC RM. It is pointed out that, within the context of the offences provided by art.217 and 2171 PC RM, we can establish the amounts only for narcotic or psychotropic substances, as well as for plants containing such substances. As a result, the Government does not set the amounts for drugs (to other than the plants or narcotic or psychotropic substances), ethnobotanicals or their analogues. It is concluded that, in the presence of the last two normative modalities of the prejudicial act specified in par.(1) art.2171 PC RM, the purpose of manufacturing ethnobotanic products is actually the one adding the illegal character to the action. Last but not least, it is established that, with regard to these two normative modalities, the purpose of manu­facturing ethnobotanic products represents the special purpose of the offence as well.</p

OBSERVAŢII REFERITOARE LA AMENDAMENTELE OPERATE ÎN CODUL PENAL PRIN LEGEA NR.60/2016

Obiectul prezentului studiu îl constituie modificările şi completările operate în Codul penal prin Legea nr.60/2016. Acestea vizează: persoana juridică în calitate de subiect al infracţiunii; confiscarea specială; spălarea banilor; actul terorist; finanţarea terorismului; abuzul de putere sau abuzul de serviciu. În procesul analizei, sunt examinate proiectul care se află la baza Legii nr.60/2016, Nota informativă la acest proiect şi alte asemenea acte preparatorii. De asemenea, se face referire la Convenţia privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finan­ţarea terorismului, adoptată la Varşovia la 16.05.2005, precum şi la raportul explicativ la această Convenţie. Scopul prezentului studiu constă în stabilirea efectelor pozitive şi a celor negative ale adoptării modificărilor şi completărilor operate în Codul penal prin Legea nr.60/2016. În rezultatul investigaţiei efectuate se ajunge la concluzia că nu toate amendamentele operate prin legea amintită au tangenţă cu domeniile ce ţin de prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului. Nu toate aceste amendamente pot asigura armonizarea legislaţiei naţionale penale cu stan­dardele stabilite de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Unele din aceste amendamente sunt îndoielnice sub aspectul calităţii lor tehnico-legislative şi/sau în ce priveşte aportul lor în planul eficientizării apărării ordinii de drept. Impresia de ansamblu este că nu preocuparea pentru interesul social a constituit scopul principal al adoptării Legii nr.60/2016.SOME REMARKS ON THE AMENDMENTS OPERATED TO THE PENAL CODE BY LAW No.60/2016The object of this study is formed by the modifications and additions operated to the Penal Code by Law No.60/2016. The content of the respective initiatives addresses the following elements: the legal person as the subject of the offence; special confiscation; money laundering; terrorist act; terrorism financing; abuse of power or abuse of office. Within the analysis phase, there are examined the draft project of the Law No.60/2016, the explanatory note to this project and other such preparatory documents. It is also made reference to the Convention on Laundering, Search, Seizure and Confiscation of the Proceeds from Crime and on the Financing of Terrorism, adopted at Warsaw on 16.05.2005 and to the explanatory report to the convention. The purpose of this study is to establish the positive and negative effects of the adoption of the modifications and additions operated to the Penal Code by Law no.60/2016. As a result of the performed investigation, it is concluded that not all the amendments induced by that law pertains to preventing and combating money laundering and terrorism financing. As well as not all these amendments can assure the harmonization of national penal legislation with the standards set by the European Court of Human Rights. Some of them are questionable in terms of their technical legislative quality and/or their contribution to increase the defense of the rule of law. The overall impression is that the main purpose of the adoption of the Law No.60/2016 was anything but the concern for the social interest.</p

INFRACŢIUNILE PREVĂZUTE LA art.255 CP RM: ASPECTE DE DREPT PENAL

Obiectul prezentului studiu îl constituie elementele constitutive şi circumstanţele agravante ale infracţiunilor prevă­zute la art.255 CP RM. În acest context, sunt analizate obiectul juridic şi obiectul material al respectivelor infracţiuni. De asemenea, este definită noţiunea „consumator”, care desemnează victima infracţiunilor specificate la art.255 CP RM. În continuare, sunt supuse examinării cele trei modalităţi normative ale faptei prejudiciabile reprezentând aceste infrac­ţiuni. În legătură cu analiza subiectului infracţiunilor prevăzute la art.255 CP RM, sunt definite noţiunile „distribuitor”, „vânzător” şi „prestator”. Nu în ultimul rând, sunt stabilite condiţiile de operare a circumstanţei agravante consemnate la lit.b) alin.(2) art.255 CP RM, presupunând săvârşirea infracţiunii de două sau mai multe persoane. OFFENCES REFERRED TO AT art. 255 PC RM: PENAL LAW ASPECTSThis study worked with the constituent elements and the aggravating circumstances of the offences provided by art.255PCRM.In this context, there are analyzed the legal object and the material object of these offences. It is also defined the term “consumer”, which designates the victim of the offences specified at art.255PCRM.Further are examined the three normative forms of the prejudicial act describing the offences in question. With regard to the analysis of the subject of the offences referred to at art.255 PC RM, there are defined the notions “distributor”, “seller” and “provider”. Finally but not least, there are set the operating conditions of the aggravating circumstance recorded at lett.b) par.(2) art.255 PC RM, with regard to the offence committed by two or more persons.</p

PROTECŢIA PENALĂ A PATRIMONIULUI CULTURAL DIN PERSPECTIVA AMENDAMENTELOR OPERATE PRIN LEGEA NR.75/2016

În cadrul studiului sunt supuse interpretării prevederile normative introduse în Codul penal prin Legea nr.75/2016.În contextul interpretării alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188, alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM,este stabilit conţinutul noţiunilor „bunuri de patrimoniu cultural”, „situri arheologice” şi „zone cu potenţial arheologic”.Se argumentează că infracţiunile prevăzute la art.1991 CP RM pot fi comise cu intenţie sau din imprudenţă. În vedereainterpretării dispoziţiilor art.1992 CP RM, este identificat semantismul noţiunilor „săpături neautorizate”, „comori”,„lucrări de construcţie”, „alte activităţi de intervenţie asupra solului” şi „certificat de descărcare de sarcină arheologică”.De asemenea, este stabilit criteriul de distincţie între tăinuirea sau păstrarea ilegală a bunurilor arheologice mobile (însensul art.1993 CP RM) şi sustragerea aceloraşi bunuri (în sensul alin.(21) art.186, alin.(21) art.187, alin.(21) art.188,alin.(21) art.190 şi alin.(22) art.191 CP RM). Se demonstrează că administratorul terenului, în care s-a făcut descoperireaarheologică întâmplătoare, şi/sau reprezentantul responsabil al autorităţii administraţiei publice sunt cei care omit să anunţela timp autorităţile publice cu privire la descoperirea întâmplătoare a bunurilor arheologice mobile (inclusiv a comorilor).Nu în ultimul rând, se relevă că, în toate cazurile, monumentele de for public posedă calitatea de monumente care fac partedin patrimoniul cultural în sensul lit.a) alin.(3) art.1 al Legii privind ocrotirea monumentelor. Utilizând în art.222 CP RMnoţiunea „monument de for public”, legiuitorul a luat implicit în considerare faptul că un asemenea monument este un bunaparţinând patrimoniului cultural naţional mobil. Cât priveşte monumentul funerar, şi acesta poate cumula calitatea demonument care face parte din patrimoniul cultural în sensul lit.a) alin.(3) art.1 al Legii privind ocrotirea monumentelor.Totuşi, utilizând în art.222 CP RM noţiunea „monument funerar”, legiuitorul nu a luat implicit în considerare faptul căacesta este un bun aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil. Drept urmare, profanarea prin distrugere sau deteriorare a unui monument de for public atrage răspunderea exclusiv în conformitate cu art.222 CP RM. Dacă, prin distrugeresau deteriorare, se profanează un monument, care, pe lângă faptul că este unul funerar, reprezintă un bun de patrimoniucultural, cele săvârşite vor reprezenta concursul infracţiunilor prevăzute la art.1991 şi 222 CP RM.THE PENAL PROTECTION OF THE CULTURAL PATRIMONY IN THE LIGHT OF THE RECENTAMENDMENTS OPERATED TO THE PENAL CODE BY LAW NO.75/2016Within this study the subject to interpretation was the normative provisions worked in the Penal Code by LawNo.75/2016. When interpreting par.(21) art.186, par.(21) art.187, par.(21) art.188, par.(21) art.190 and par.(22) art.191 PC RM,we established the content of the concepts of „goods of cultural patrimony”, „archaeological sites” and „areas of archaeological potential”. It is argued then that the offences referred to at art.1991 PC RM can be committed with intention orby negligence. While interpreting the provisions of art.1992 PC RM, we also determined the semantics of the conceptsof „unauthorized diggings”, „treasures”, „construction works”, „other techniques of intervention on the soil” and „archaeological discharge certificate”. Within the analysis process we also established the distinguishing criterion between theacts of concealing or illegal storage of movable archaeological goods (as mentioned in art.1993 PC RM) and the unlawfulremoval of the same goods (as mentioned at par.(21) art.186, par.(21) art.187, par.(21) art.188, par.(21) art.190 and par.(22)art.191 PC RM). With this regard it is demonstrated that the managing authority of the area, where the incidental archaeological discovery has been made, and/or the delegated representative of the public administration authority, are the onesto hold accountable for omitting to timely notify the public authorities on the made incidental discovery of movablearchaeological goods (including treasures). And not least important is, as presented in the article, that in all cases, underlett. a) par.(3) art.1 of the Law on protection of monuments, public monuments have the property of monuments part ofthe cultural patrimony. By applying in art.222 PC RM the concept of „public monuments”, the legislature has implicitlyconsidered that such a monument is a good belonging to the movable national cultural patrimony. As with regard to thefuneral monument, under lett.a) par.(3) art.1 of the Law on protection of monuments, it can encompass the property ofmonument part of the cultural patrimony as well. However, when applying in art.222 PC RM the concept of „funeralmonument”', the legislature hasn’t implicitly considered that such a monument is a good belonging to the national movable cultural patrimony. As a result, the desecration by means of destruction or damage of a public monument involvespenal liability exclusively under art.222 PC RM. If by means of destruction or damage a monument is desecrated, which,besides being a funeral monument is also a good of cultural patrimony; the committed acts will form the sum of theoffences provided by both art.1991 and art.222 PC RM.</p

CONSIDERAŢII TEORETICE ŞI PRACTICE CU PRIVIRE LA INFRACŢIUNILE CARE ADUC ATINGERE UNOR RELAŢII DE CONVIEŢUIRE SOCIALĂ (art.220-222 CP RM)

Scopul acestei cercetări ştiinţifice constă în stabilirea conţinutului juridic al infracţiunilor prevăzute la art.220-222 CP RM. Printre altele, se argumentează că, spre deosebire de infracţiunile specificate la art.165 şi 206 CP RM, proxe­netismul presupune că victima îşi dă acordul în mod nealterat, voinţa ei de a se prostitua aparţinându-i în totalitate, în mod liber. Se demonstrează de ce nu este posibil concursul ideal dintre determinarea la prostituţie şi constrângerea la prostituţie. Se arată că încadrarea faptei conform art.221 CP RM exclude aplicarea suplimentară a art.197 CP RM sau a art.104 din Codul contravenţional. Se ajunge la concluzia că aplicarea răspunderii în baza art.222 CP RM exclude calificarea suplimentară conform art.186-188, 190-192, 197 CP RM sau art.104 ori 105 din Codul contravenţional. Nu în ultimul rând, se stabileşte că aplicarea violenţei sau ameninţarea cu aplicarea violenţei depăşeşte cadrul infracţiunii specificate la art.222 CP RM. Deci, necesită calificare de sine stătătoare în baza art.151, 152 sau 155 CP RM ori art.78 din Codul contravenţional. THEORETICAL AND PRACTICAL CONSIDERATIONS WITH REGARD TO THE OFFENCES THAT PREJUDICES SOME FORMS OF SOCIAL COHABITATION (art.220-222 PC RM)The purpose of this scientific research is to establish the legal content of the offences referred to at art.220-222PCRM.Among other things, it is argued that, unlike the offences specified at art.165 and 206 PC RM, pimping implies that the victim consents unalterably, that the will to prostitute belongs to her fully, without any constraints. It is demonstrated that the ideal competition between the acts of persuasion to prostitution and coercion to prostitution is impossible. It is shown that classifying the act under art.221 PC RM immediately excludes the additional application of art.197 PC RM or art.104 of the Contravention Code. It is concluded that the application of penal liability under art.222 PC RM immediately excludes the supplementary qualification under art.186-188, 190-192, 197 PC RM or art.104 or 105 of the Contravention Code. Finally but not least, it is established that the use of violence or threat of use of violence goes beyond the offence specified at art.222 PC RM; so it requires the independent qualification under art.151, 152 or 155 PC RM or art.78 of the Contravention Code. </p