8 research outputs found
Quality of life of patients with chronic kidney disease under treatment by hemodialysis
Department of Urology, Republican Clinical Hospital,
Department of Urology and Surgical Nephrology, Nicolae Testemitsanu State University of Medicine and Pharmacy, Chisinau, the Republic of MoldovaBackground: In this study were evaluated quality parameters of life, depression, mental status, cognitive sphere and scope of psychosocial features of
patients with chronic kidney disease VK/DOQI, undergoing hemodialysis treatment subsequently examined for inclusion in the renal transplant waiting
list in Center of Hemodialysis and Kidney Transplantation of the Republican Teaching Hospital.
Material and methods: For the research we used the questionnaire: Examination of cognitive functions, Kidney Disease Quality of Life Short Form
(KDQOL-SFTM ) version 1.3; Mini Mental State Examination, Beck Depression Inventory, Psychosocial assessment in hemodialysis patients noncompliant with liquid regime.
Results: In the performed study, we determined that: the average values of quality of life indices pointing out the roles of physical and emotional status,
physical functioning are lower due to tutorials BCR symptoms, BCR impact in st. V dialytic on work status, sexual function, self-assessment of general
health, muscle pain, cramps, itchy skin, dry skin, shortness of breath, lack of appetite, chronic fatigue, numbness, stomach problems are nearly always
present, symptoms of stress factors are present more often than it would be desirable by these patients, sexual function is preserved below the possible
average level and drowsiness present in 70% of patients.
Conclusions: It is necessary for the medical personal of dialysis section to pay a special attention to such patients, demonstrate emotional support and
encouragement to increase their satisfaction by the received medical care. They must use alternative methods of treatment to decrease the symptoms
which worry and constantly present with such patients
Indicii de activitate a centrului de hemodializă a IMSP SCR privind tratamentul insuficienţei renale cronice terminale
Summary Year before year principle parameters of hemdialysis treatment of end stage renal disease become better, due to new treatment approach, high quality „artificial kidney”, spare parts, pure water and concentrates. Decreasing of mortality, surviving rate rising and a small number of kidney transplantations maintain a reduce number of patients included in hemodialysis program. Actualitatea. Spre finele anului 2005 numărul global de pacienţi care au ajuns în Stadiul Terminal al Maladiilor Renale (ESRD - end-stage renal desease) a atins cifra de 1,9 mln. Dintre ei, circa 1,45 mln beneficiază de tratament cu dializă - Hemodializă (HD) sau Dializă Peritoneală (DP), iar 445 mii supravieţuesc graţie Transplantului Renal (TR) (FMC, 2006). În urma perfecţionării aparatajului şi a tehnicilor utilizate (staţii de epurare a apei, soluţia de dializă bicarbonat), a materialelor de consum pentru HD cu o biocompatibilitate destul de înaltă, rezultatele tratamentului Insuficienţei Renale Cronice (IRC) sau am eliorat esenţial, fapt ce a contribuit la majorarea considerabilă a supravieţuirii pacienţilor. În pofida deschiderii a noi unităţi de HD, numărul bolnavilor primar incluşi în tratament rămâne totuşi insuficient, cauzele fiind următoarele: supravieţuirea durabilă la dializă, diminuarea letalităţii şi efectuarea unui număl insufucient de TR. Scopul lucrării. Scopul lucrării constă în studierea indicilor de activitate a Centrului de Hemodializă a IMSP SCR vizând tratamentul prin hemodializă al pacienţilor cu IRC terminală. Material şi metodă. Studiului au fost supuşi 1110 pacienţi cu IRC Terminală, internaţi în Centrul de Hemodializă a IMSP SCR, în perioada anilor 1981-2006. Au fost analizaţi următorii indici de activitate: numărul de pacienţi trataţi în decursul anilor; inclusiv internaţi primar, repartizarea după sex, vârstă, etiologia IRC, letalitatea şi supravieţuirea durabilă la HD. Rezultate şi discuţii. În tratamentul cu HD programată, în decurs de 26 ani, au fost incluşi 1110 pacienţi cu IRC terminală. În perioada nominalizată numărul aparatelor de dializă (loc dializă) s-a majorat de la 8 la 20. Numărul de şedinţe HD de asemenea a progresat - de la 1251 în anul 1981, până la 13020 în anul 2005. În funcţie de sex, repartizarea este constantă: circa 57,4 % - bărbaţi şi 42,6 % - femei. Repartizarea după cauza ce a provocat dezvoltarea IRC: cea mai frecventă maladie - glomerulonefrita cronică - 50,2 %, apoi pielonefrita cronică - 26,2%, iar pe locul 3 - polichistoza renală cu 9,6%, în rest etiologia IRC a fost diabetul zaharat, nefropatiile vasculare, interstiţiale, sindromul Alport, etc. Conform vârstei pacienţilor, majoritatea (86,0%) au fost de 20-55 ani - vârsta productivă şi aptă de muncă. Numai 8,5% au constituit pacienţii cu vârsta de 56-75 ani. Un indice important în tratamentul de substituţie este supravieţuirea pacienţilor la HD, care, de fapt, e relativ, deoarece o parte dintre pacienţi au fost transferaţi în alte secţii nou-create sau au întrerupt tratamentul după TR reuşit. Conform studiului, 75 % au supravieţuit până la 5 ani, 19,3% - până la 10 ani şi 5,7% - peste 10 ani. Dacă numărul total de pacienţi trataţi în decursul anului este stabil - circa 115-120 pacienţi, apoi cei incluşi primar în HD diferă: de la 50-70 pacienţi în primii ani de activitate la 23-25 în ultimii 6-7 ani. Indicele de letalitate a pacienţilor la HD s-a diminuat considerabil de la 52% în anii ’80, la 5-7 % în prezent. Cauzele decesului nu diferă pe an ce trece şi sunt legate preponderent de patologia pacientului dializat: insuficienţă cardio-vasculară, accidente vasculare cerebrale, dreglări metabolice, etc. Concluzii: 1. În decurs de 25 ani în Centrul de HD a SCR 1110 pacienţi cu IRC terminală au fost incluşi în tratament cu HD programată, iar numărul de şedinţe efectuate în această perioadă va atinge cifra de 200 mii la finele anului 2006. 2. Structura pacienţilor dializaţi a fost următoarea: predomină bărbaţii cu 57,4%; cauzele principale ale IRC sunt glomerulonefritele cronice - 50,2 %, pielonefritele cronice - 26,2 % şi polichistoza renală - 9,6 %; circa 86 % dintre pacienţii spitalizaţi sunt de vârsta aptă de munca (20-55 ani). 3. Letalitatea pacienţilor trataţi cu HD s-a micşorat de la 52,5%, în primii ani de activitate, la 5-7% în ultimii 5-6 ani. Cauzele deceseleor sunt legate preponderent de patologia pacientului dializat. 4. Graţie perfecţionării calitătii tratamentului aplicat, a sporit supravieţuirea pacienţilor la dializă (75% - până la 5 ani, 19,3% - până la 10 ani şi 5,7% - peste 10 ani). În acelaşi timp spitalizarea pacienţilor primar incluşi în tratament nu sa majorat, fapt ce necesită deschiderea a noi secţii de dializă şi sporirea numărului de transplante renale
Evaluarea eficacităţii şi toleranţei preparatului „Lovex” în tratamentul pacienţilor cu disfuncţie erectilă
Summary
Lovex, sildenafil citrat 70 mg, Faramco, R. Moldova was prescribed to 30 patients with erectile dysfunction (ED) including 10
patients with Chronic Renal Failure on hemodialysis. The efficacy of the drug was appreciated according to the IIEF questionnaire. Lavex has shown a good efficacy on 80% of patients, comparable with 100mg of sildenafil but with minimal adverse events
and could be recommended as an election treatment in patients
ED.
Introducere. Pentru tratamentul disfuncţiei erectile (DE)
au fost propuse m ai m ulte substanţe farm aceutice,
farm acoterapia orală reprezentând la ora actuală prima
opţiune de tratament al pacienţilor cu disfuncţie erectilă.
începând cu anul 1998 primul medicament prescris cu succes
în tratamentul DE, indiferent de etiologie a fost sildenafilul
citrat, inhibitor selectiv al enzimei fosfodiesteraza tip 5.
Actualmente sildenafilul citrat este prezent pe piaţa
farmaceutică sub mai multe denumiri comerciale.
Scopul lucrării. Aprecierea profilului de eficienţă şi de
toleranţă în tratamentul DE a preparatului „Lovex”, sildenafil
citrat 70 mg, produs de compania farmaceutică „Farmaco”,
Republica Moldova.
Material şi metodă. Studiul a fost efectuat în cadrul
Catedrei de Urologe şi Nefrologie Chirurgicală a USMF
„Nicolae Testemiţanu” pe un lot de 30 pacienţi cu disfuncţie
erectilă, inclusiv 20 pacienţi ambulatori şi 10 pacienţi cu
Insuficienţă Renală Cronică (IRC), supuşi hemodializei în
cadrul Centrului Republican de Hemodializă şi Transplant
Renal. Vârsta pacienţilor a variat de la 21 la 68 ani. Pentru a
aprecia prezenţa disfuncţiei erectile, a gradului de dificultate
şi a eficacităţii tratamentului a fost utilizat chestionarul IIEF
(Internaţional Index of Erectile Function), care permite
evaluarea screening a funcţiilor sexuale, independent de
particularităţile socio-culturale sau de moment ale pacientului.
Durata tulburărilor de erecţie a variat de la 3 luni la 5 ani.
Disfuncţia erectilă uşoară a fost diagnosticată la 8 pacienţi,
moderată - la 15 şi severă - la 7. Preparatul „Lovex” a fost
administrat o dată în zi, cu o oră înaintea actului sexual.
Evaluarea tratamentului a fost efectuată la 1 lună de la iniţierea
sa, prin completarea repetată a chestionarului IIEF, a fişierului
de apreciere a toleranţei, iar pacienţii cu IRC au fost
monitoriţai suplimentar prin aprecierea indicelor T/A şi a unor
constante bioumorale. în perioada susnumită fiecare pacient
a luat între 4 şi 8 comprimate de „Lovex”.
Rezultate. Analiza chestionarelor IIEF, postterapie, a
demonstrat prezenţa unor efecte terapeutice importante. Astfel
la întrebările 3, 4 şi 5 care se referă la capacitatea de a ajunge
şi a menţine erecţia pe durata raportului sexual, 24 (80%)
pacienţi au remarcat o ameliorare evidentă a funcţiei erectile, 6 (20%) nu au observat nici o schimbare, 14(46%) au raportat
0 creştere a libidoului, 21(70%) - o creştere evidentă a
satisfacţiei de viaţă, iar 19 (63%) - o reapariţie a încrederii în
capacitatea de a avea şi a menţine o erecţie. Dintre pacienţii
cu IRC aflaţi la dializă, îmbunătăţirea erecţiei a fost semnalată
în 90% cazuri. Toleranţa preparatului a fost în general bună.
Efectele adverse au fost minime şi s-au manifestat prin cefalee
moderată - 3 (10%) pacienţi, dispepsie - 2 (6,6%) pacienţi,
congestie nazală - 1 pacient (3,3%), creşterea valorilor T/A -
1 pacient (3,3%). Nu am semnalat suspendarea tratamentului
din cauza efectelor adverse.
Discuţii şi concluzii. În termeni de comparaţie potenţa
şi selectivitatea unui inhibitor al fosfodiesterazei tip 5 este
CI50, ceea ce reprezintă concentraţia minim necesară a
inhibitorului pentru a reduce eficienţa enzimei la 50%. Pentru
a atinge un nivel de inhibare a PDE-5 de 90%, este necesară
o concentraţie liberă plasmatică de circa 25nM sildenafil. O
doză unică de sildenafil citrat de 100 mg determină o
concentraţie plasmatică de vârf de circa 38nM. Majoritatea
efectelor adverse raportate în literatura de specialitate se referă
la doza respectivă. Dozarea de 70 mg a preparatului „Lovex”
permite atingerea unui nivel înalt de inhibiţie al PDE-5, nu
însă şi a efectelor adverse, care în studiul nostru sunt
comparabile cu valorile de 50 mg sildenafil citrat. Ameliorarea
mai evidentă a erecţiei la pacienţii cu IRC se explică, probabil,
prin atingerea unei concentraţii plasm atice mai mari a
sildenafilului la atare categorie de pacienţi, afirmaţie care
necesită însă studii suplimentare.
În concluzie, preparatul „Lovex” sildenafil citrat 70 mg,
produs de compania farmaceutică „Farmaco”, are o eficacitate
remarcabilă în tratamentul pacienţilor cu disfuncţie erectilă,
comparabilă cu dozele de sildenafil de 100mg, dar cu efecte
adverse minime şi poate fi recomandat ca preparat de primă
linie terapeutică
Treatment efficiency of Repretine® in patients with terminal chronic kidney failure on hemodialysis
USMF „Nicolae Testemiţanu”, Centrul Dializă şi Transplant Renal, IMSP Spitalul Clinic RepublicanA fost analizată eficienţa tratamentului cu Repretină®
în decurs de 12 săptămâni la pacienţii cu insuficienţă renală cronică terminală,
trataţi prin hemodializă cronică. Design-ul planificat al trialului a presupus un studiu deschis prospectiv. Lotul de studiu a cuprins 20 de
pacienţi, trataţi cu Repretină®
în doză de 6000 UI pe săptămână, în decurs de 3 luni. Lotul de control, compus din 10 pacienţi, a fost omogen
cu cel de studiu, dar fără administrarea de eritropoietină pe parcursul trialului. Administrarea Repretinei® a fost eficientă la majoritatea
pacienţilor trataţi, cu o înregistrare redusă a efectelor adverse. Cu toate că s-a observat o ameliorare statistic veridică a sindromului anemic, valorile-ţintă au fost atinse numai la 10 (50%) pacienţi la finalizarea studiului. Carenţele asociate cu alţi factori ai hematopoiezei,
procesele inflamatorii concomitente, precum şi doza insuficientă de eritropoietină pot fi considerate responsabile pentru eficienţa redusă
a tratamentului administrat.We have studied the efficiency of 12 weeks Repretine®
therapy in patients with end-stage renal disease treated by chronic haemodialysis.
The trial was intended as a prospective open-labeled study. The studied group included 20 patients treated with 6000 IU of Repretine®
per
week during 12 weeks. The control group (10 patients) was homogenous versus the treated group, but did not receive any erythropoietin
medication during the same period. Repretine® administration was efficient in the large majority of treated patients, in the same time
provoking few adverse events. Although a statistically significant improvement in both erythrocyte count and hemoglobin concentration
was achieved, the intended values of hemoglobin and erythropoietin were determined only in 10 (50%) patients by the end of the treatment. Deficiencies associated with other hematopoietic factors, associated inflammatory processes as well as insufficient dose of epoietin
might have hindered the efficiency of the treatment
Prevalence of hypertension and diabetes and coexistence of chronic kidney disease and cardiovascular risk in the population of the Republic of Moldova
In 2005, the International Society of Nephrology (ISN) established the Global Outreach Program (GO) aimed at building a capacity for detecting and managing chronic kidney disease and its complications in low- and middle-income countries. Here we report data from the 2006-2007 screening program (1025 subjects from the general population) in the Republic of Moldova aimed to determine the prevalence of hypertension, diabetes, and their coexistence with microalbuminuria. The likelihood of a serious cardiovascular (CV) event was also estimated. Hypertension and diabetes were very common among screened subjects. The prevalence of microalbuminuria was 16.9% and that of estimated GFR <60 ml/min/1.73 m2 (decreased renal function) was 9.4%. Male gender was associated with an increased prevalence of hypertension and microalbuminuria. Hypertension and diabetes clustered in subjects with microalbuminuria and renal dysfunction. Risk factors such as preobesity/obesity, physical inactivity and smoking were relatively common, even in younger participants. The prevalence of subjects with predicted 10-year CV risk 65 10% was 10.0%. In conclusion, in the Republic of Moldova patients with hypertension and diabetes should be screened for the coexistence of renal abnormalities, with the intention of developing disease-specific health-care interventions with the primary goal to reduce CV morbidity and mortality and prevent renal disease progression to end stage renal disease
Tratamentul insuficienței renale cronice (IRC) terminale în centrul de hemodializă al SCR
Summary.
Thanks to the changes that occurred during the last years in the fitting out with the equipment
of Hemodialysis service in R. Moldova the treatment of the patients on dialysis improved essentially.
The numbers of the primary dialyzed patients decreased dramatically do to the improvement of the
dialysis, decreasing of the lethality, increasing of the survival rate on dialysis and the few numbers of
kidney transplants
The Limits of the European Union’s Transformative Power: Pathologies of Europeanization and Rule of Law Reform in Central and Eastern Europe
This thesis examines the impact of the European Union (EU) on the development of the rule of law in Central and Eastern Europe. The topic is addressed through a mixed methods study which consists of a quantitative comparative analysis of three country groups from Central and Eastern Europe (1. Central Europe and the Baltics, CEB; 2. South Eastern Europe, SEE; 3. Commonwealth of Independent States, CIS) and three qualitative case studies on Poland, Romania and Moldova. The empirical analysis is based on an innovative set of indicators and revealing insights from numerous qualitative interviews.
The findings of the study suggest that the impact of the EU is differential, both healthy and pathological. While EU-driven judicial reforms increase judicial capacity and align domestic legislation with European and international standards (substantive legality), they do not improve and even lead to a deterioration of judicial impartiality and formal legality, resulting in several reform pathologies, such as instable, incoherent and non-enforced laws and in more politicized and incoherent judicial systems, which undermine the development of the rule of law. These pathological effects occur mostly in weak rule of law countries from SEE (Romania) and CIS (Moldova), in contrast to more healthy effects in advanced, strong rule of law countries from CEB (Poland).
The dissimilar development in the rule of law across countries is explained in relation to the conduct of reforms. Successful reformers like Poland, which consolidate the rule of law, have strong and independent horizontal accountability institutions (e.g. Constitutional Court, Ombudsman, judiciary), which mitigate or alleviate reform pathologies and ensure that reforms are conducted in an accountable, gradual and non-politicized way. Unsuccessful reformers, like Romania and Moldova, lack these independent checks on reformers and thus fail to establish the rule of law. Based on the findings from the case studies an original typology of healthy and pathological reform paths is proposed, which draws on the logic of circular and cumulative causation and emphasizes the mutual reinforcement between domestic conditions and the reform approach of transnational coalitions. The proposed typology implies that EU conditionality is not transformative, but rather reinforces existing healthy and pathological reform paths, thus cementing the existing divergence in the rule of law across post-communist countries. This thesis further makes several policy recommendations to remedy the pathological impact of donor-driven reforms