Cercetări arheologice în cimitirul din epoca bronzului târziu de la Câmpina (jud. Prahova) – campaniile 2011 şi 2012 / Archaeological research in the Bronze Age cemetery at Câmpina (Prahova county) – campaigns 2011 şi 2012

Archaeological research in the Bronze Age cemetery from Câmpina started in 2008. We published the first three archaeological campaigns in detail in a volume and synthetically in scientific studies, archaeological reports, catalogues and exhibition foldings. In this paper we aim to present the results of the archaeological research carried out in 2011 and 2012, completing for the interested ones the information already known. The research, that was initially a rescue one, consisted of five successive campaigns, from 2008 to 2012. We discovered 57 graves ; some of them already disturbed and isolated human bones coming from several individuals found in inhumation graves strongly affected by late medieval or recent complexes. We also identified a series of complexes similar to graves that contained pots or ceramic fragments, but without human bones. They seem to be symbolic graves. We investigated both inhumation and cremation graves. The predominant funerary rite is inhumation, covering about 80% of the total number of identified individuals. The grave inventories suggest the presence of elements specific to Noua and Monteoru cultures. Moreover, three inhumation graves contained pots decorated in a manner specific to Tei culture. Some cremation graves contained pots difficult to assign to a culture, but a series of correlations, analogies and other details concerning the rite and ritual (the typology of complexes, the presence of upside down pots, the sandy paste, the distribution within the plan etc.), show they were contemporary with the other graves. Radiocarbon dates and relative chronology elements indicate the evolution of this cemetery during the Late Bronze Age.Cercetările arheologice din cimitirul atribuit epocii bronzului identificat la Câmpina (Prahova) au debutat în anul 2008. Primele trei campanii arheologice (2008– 2010) au fost deja valorificate extins într-un volum, dar şi sintetic în articole ştiinţifice, rapoarte arheologice, cataloage şi pliante de expoziţii. În acest studiu ne-am propus publicarea rezultatelor cercetărilor arheologice din anii 2011 şi 2012, completând astfel pentru cei interesaţi pachetul de informaţii ce deja a văzut lumina tiparului. Cercetările ce au avut iniţial un caracter de salvare, s-au derulat în cinci campanii succesive în intervalul anilor 2008– 2012. Au fost descoperite 57 de morminte, câteva deranjate, resturi de oase umane izolate provenind de la mai mulţi indivizi ale căror morminte de inhumaţie au fost afectate de complexe medievale târzii sau recente. Tot în acest sit au fost identificate o serie de complexe asemănătoare unor morminte în care sunt prezente vase/ fragmente, dar lipsesc ori nu s-au conservat oasele umane. Acestea par a fi morminte simbolice. Au fost cercetate atât mormintele de inhumaţie cât şi de incineraţie. Ca rit de înmormântare predomină înhumarea ce acoperă din punct de vedere procentual aproape 80% din numărul total de indivizi identificaţi. Inventarul mormintelor semnalează prezenţa unor elemente specifice culturilor Noua şi Monteoru, iar în trei dintre mormintele de inhumaţie au fost descoperite vase decorate în manieră specifică culturii Tei. Câteva morminte de incineraţie au o ceramică ce deocamdată este mai greu de încadrat cultural, dar o serie de corelaţii, analogii şi alte detalii de rit şi ritual (tipologia complexelor, apariţia unor vase cu gura în jos, pasta nisipoasă, distribuţia în plan etc.) reflectă contemporaneitatea acestora cu celelalte complexe funerare. Datările radiocarbon şi elementele de cronologie relativă indică evoluţia acestui cimitir în etapa târzie a epocii bronzului.Frînculeasa Alin, Preda Bianca, Negrea Octav, Soficaru Andrei. Cercetări arheologice în cimitirul din epoca bronzului târziu de la Câmpina (jud. Prahova) – campaniile 2011 şi 2012 / Archaeological research in the Bronze Age cemetery at Câmpina (Prahova county) – campaigns 2011 şi 2012. In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°9 2013. pp. 97-144

Peisaje şi contexte actuale: un tumul de pământ cercetat în localitatea Coada Izvorului, judeţul Prahova / Present landscapes and contexts: a burial mound excavated at Coada Izvorului, Prahova County

The aim of this study is to provide extensive information regarding the results of the archaeological research carried out during the autumn of 2017 in Coada Izvorului locality, Măneşti commune (Prahova County). Within less than two weeks, the Prahova County Museum of History and Archaeology excavated using mechanised equipment an earth mound with a height of 1.2 m and a diameter of 35 m. It contained a total number of three graves, two of which were prehistoric, dating from the first half of the 3rd millennium BC, while the third was assigned to the Turkic nomad populations from the beginning of the 2nd millennium AD. No grave goods were found in the prehistoric burials, however the later one had two iron items, respectively an arrowhead and a ring, both of which were poorly preserved.Scopul acestui studiu este de a oferi informaţii extinse cu privire la rezultatele cercetărilor arheologice derulate în toamna anului 2017 în localitatea Coada Izvorului (com. Măneşti, jud. Prahova). În mai puţin de două săptămâni, o echipă de arheologi de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova a săpat, cu mijloace mecanizate, un tumul de pământ, înalt de aproximativ 1,20 m şi cu diametrul de circa 35 m. În total au fost descoperite trei morminte, dintre care două preistorice, datate în prima jumătate a mileniului al III‐ lea î. Hr., și un al treilea atribuit populaţiilor turanice de la începutul mileniului al II‐ lea d. Hr. Mormintele preistorice nu au avut inventar, iar în cel turanic se aflau două piese din fier, respectiv un vârf de săgeată şi o verigă, ambele slab conservate.Frînculeasa Alin, Preda Bianca, Simalcsik Angela, Negrea Octav. Peisaje şi contexte actuale: un tumul de pământ cercetat în localitatea Coada Izvorului, judeţul Prahova / Present landscapes and contexts: a burial mound excavated at Coada Izvorului, Prahova County. In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°14 2018. pp. 77-99

Complexe funerare de la începutul mileniului al II-lea, descoperite recent în judeţul Prahova / Funerary complexes from the beginning of the IInd millennium recently uncovered in Prahova County

In 2011 the Museum for History and Archaeology of Prahova County conducted a series of rescue archaeological works in the area surrounding the city of Ploieşti. As a result, six tumuli (detected prior to this excavation at Ariceştii-Rahtivani (2), Păuleşti (3) and Strejnicu (1) were investigated. Inhumation graves were uncovered (both principal and secondary ones) with the individuals lying crouched on dorsal or lateral decubitus positions, having their legs constricted, fallen or lying laterally. Few grave goods were present. The burials were dated to the Bronze Age, probably the Jamnaja funerary horizon. Two other funerary complexes discovered at Păuleşti and Strejnicu were attributed to horsemen populations from the beginning of the IInd millenium AD. The grave from Păuleşti contained, alongside the human remains remains, parts of a horse skeleton. The human skeleton was lying on the back, head towards the west, arms along the body, legs stretched. The horse parts comprised the skull and the extremities of the legs, found together with a horse bit, two arrowheads, a ring and an iron object (whose functionality could not be determined because of its precarious state of conservation). The tomb from Strejnicu (probably a cenotaph) contained only the skull and leg extremities from a horse, together with a horse bit, an arrowhead and another iron object whose functionality could not be determined for the same reason as above.În anul 2011, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova a efectuat o serie de cercetări arheologice preventive într-un areal concentrat în jurul oraşului Ploieşti. Au fost abordaţi şase tumuli reperaţi anterior pe raza localităţilor Ariceştii-Rahtivani (2), Păuleşti (3) şi Strejnicu (1). Au fost descoperite morminte de inhumaţie (principale şi secundare), cu defuncţi aşezaţi chircit în decubit dorsal sau lateral, cu picioarele strânse căzute sau aşezate lateral. Inventarele erau sărăcăcioase. Mormintele pot fi atribuite epocii bronzului, respectiv orizontului înmormântărilor Jamnaja. Alături de aceste morminte au fost identificate şi două complexe funerare, descoperite la Păuleşti şi Strejnicu, ce pot fi atribuite populaţiilor de călăreţi datând de la începutul mileniului II d. Hr. Mormântul de la Păuleşti, alături de decedatul depus în decubit dorsal cu capul la V, cu braţele pe lângă corp şi picioarele întinse, conţinea părţi din scheletul unui cal (craniul şi extremităţile picioarelor), o zăbală, două vârfuri de săgeţi, o verigă, precum şi un obiect de fier a cărui funcţionalitate nu poate fi precizată din cauza stării de conservare. Mormântul de la Strejnicu (probabil un cenotaf) conţinea doar craniul şi extremităţile picioarelor unui cal, o zăbală, un vârf de săgeată şi un obiect de fier a cărui funcţionalitate nu poate fi precizată din cauza stării de conservare.Frînculeasa Alin, Preda Bianca, Negrea Octav, Soficaru Andrei, Dumitraşcu Valentin, Frînculeasa Mădălina. Complexe funerare de la începutul mileniului al II-lea, descoperite recent în judeţul Prahova / Funerary complexes from the beginning of the IInd millennium recently uncovered in Prahova County. In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°8 2012. pp. 139-163

Cultura Starčevo-Criş în Nordul Munteniei. Cercetări recente la Seciu (jud. Prahova) / Starčevo-Criş culture in Northern Wallachia. Recent research at Seciu (Prahova County)

This study aims to publish the results of the archaeological excavations carried out in 2012 in the Neoeneolithic site from Boldeşti-Scăieni, Seciu neighbourhood (Prahova County). The surface excavated in 2012 was small, comprised of two sections. Extensive research was performed at the site in 2009 ; the results were published in a monography and in several studies. Archaeological artefacts specific to the Starčevo-Criş culture, especially ceramics, but also an inhumation burial of a child were unearthed in 2012. Archaeozoological material was also found. An Eneolithic dwelling attributed to the Stoicani-Aldeni cultural aspect was found above the Early Neolithic habitation layer. Two radiocarbon dates were obtained from samples taken from the Neolithic layer. They are presented and analised in this paper in the broader context of the evolution of the Starčevo-Criş culture at the Lower Danube.În acest studiu ne-am propus publicarea rezultatelor cercetărilor arheologice derulate în anul 2012 în situl neoeneolitic din localitatea Boldeşti-Scăieni, cartier Seciu (jud. Prahova). În campania respectivă au fost derulate cercetări arheologice restrânse, fiind trasate două secţiuni. Săpături mai extinse au fost realizate în acest sit în anul 2009, rezultatele obţinute fiind deja valorificate atât monografic, cât şi într-o serie de studii. În anul 2012 au fost descoperite materiale arheologice specifice culturii Starčevo-Criş, în special ceramică, dar şi un mormânt de inhumaţie de subadult. De asemenea, a fost recuperat şi material faunistic. Deasupra depozitului de locuire din epoca neolitică timpurie au fost descoperite şi resturile unei locuinţe eneolitice atribuită aspectului cultural Stoicani-Aldeni. Au fost realizate şi două datări radiocarbon, probele fiind prelevate din nivelul de locuire neolitic, redate şi analizate în acest text în contextul mai larg al evoluţiei culturii Starčevo-Criş la Dunărea de Jos.Frînculeasa Alin, Preda Bianca, Bălășescu Adrian, Soficaru Andrei, Negrea Octav, Nica Tiberiu. Cultura Starčevo-Criş în Nordul Munteniei. Cercetări recente la Seciu (jud. Prahova) / Starčevo-Criş culture in Northern Wallachia. Recent research at Seciu (Prahova County). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°11 2015. pp. 101-125

Cercetări arheologice în aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos (jud. Prahova), campaniile 2002–2010 / Archaeological excavations in the Eneolithic site of Mălăieştii de Jos (jud. Prahova)

North of the Mălăieştii de Jos village (Prahova county), on the edge of a high terrace (295 m altitude), an Eneolithic settlement was noted. To the north and south the site is naturally bordered by deep gullies and ravines, and to the east by the river valley. A rather easy way of access, probably manmade. exists on its west side. The settlement is located in the hilly area at the northern limit of a microzone characterized by relatively high and extensive terraces, at 3.3 km north from the confluence of the Vărbilău and Teleajen rivers. Despite the fact that the southern part of the Mornel terrace covers a large area where the settlement could have been conveniently located, the Eneolithic community preferred this remote edge of the terrace because of its natural protection from three sides, and probably cut an access path to ensure its isolation. 2002 saw the beginning of the systematic archaeological research, within a project focusing on the dynamics and evolution of the Neo-Eneolithic communities in the northern Wallachia. The excavation system emplyed aimed to completely expose the habitation features, not only for the observing the internal organization of the settlement, but also for obtaining detailed information on the the house building techniques and strategies, distribution of household items, etc. An important part of the research focused on the areas outside the living quarters, in an attempt to improve our understanding of the vertical internal development of the settlement, as well as the horizontal stratigraphic relationships between the various feature uncovereds. In this respect, among other things, it was sought not to isolate the houses from the rest of the archaeological context. In order to obtain such information, the excavation was carried out by simultaneous opening and excavation of large areas. The settlement had one archaeological layer, with several habitation phases. These do not necessarily signify a discontinuity in the evolution of the site, but it rather mirrors the internal evolution of the settlement. These phases could be observed both in the the superposition of the archaeological features, various building facilities and levelings, and the variable thickness of the archaeological layer in different areas of the site. There are places where the cultural layer thickness does not exceed 0.20 m, while in others it reached lower than 0.60– 0.80 m. Several superpositions and intersections of the archaeological features are the markers of the important internal dynamics of this settlement. We were able to identify and observe not only a cumulative stratigraphic evolution, but also the disturbances of the natural and anthropic deposits, as the land was reshuffled in various stages. While excavating we noticed an increased activity in the modeling of the living space. The occuppied perimeter was, naturally restricted and rugged at the same time, and thus various changes were required in order to create additional space, but also to „ isolate” the community. This community reached creative solutions in modelling a restricted space, building homes tailored to the topography. The archaeological research revealed traces of artificial terraces. The settlement covered approx. 4000 sqm, and counted no more than 6 to 8 houses, most likely not all contemporaneous. The dwellings were relatively small, with one or two rooms. It is worth noting the richness of the archaeological finds, especially refitting pottery fragments. Flint and stone tools occured mainly outside the living areas and in waste dumps. Mammal bones were both very rare and poorly preserved.. The archaeological materials discovered indicate the presence of an Eneolithic community with cultural affinities in the Stoicani-Aldeni cultural aspect.La nord de satul Mălăieştii de Jos (jud. Prahova), pe marginea unei terase, a fost identificată o aşezare eneolitică. Aceasta era delimitată natural la nord şi sud de viroage şi râpe adânci, iar la est de albia râului. Aşezarea este situată în zona colinară, la limita de nord a unei microzone caracterizată de terase întinse, relativ înalte, la 3,3 km nord de vărsarea râului Vărbilău în Teleajen. Deşi în zona de sud a terasei Mornelului exista un spaţiu larg unde putea să-şi dureze aşezarea, comunitatea umană eneolitică a preferat această margine de terasă izolată şi apărată natural din trei părţi, probabil amenajând calea de acces pentru izolare. În anul 2002 au fost iniţiate în acest sit cercetări arheologice sistematice, în cadrul unui proiect ce a vizat dinamica şi evoluţia comunităţilor umane neo-eneolitice din nordul Munteniei1. Prin sistemul de săpătură adoptat s-a urmărit dezvelirea integrală a complexelor de locuire, atât pentru observaţii ce privesc organizarea internă a aşezării, cât şi pentru obţinerea unor informaţii detaliate asupra modului de construcţie a locuinţelor, distribuţia inventarului acestora etc. Importantă a fost şi cercetarea zonelor aflate în exteriorul locuinţelor în încercarea de a înţelege cât mai bine evoluţia internă a aşezării în plan vertical, dar şi relaţiile stratigrafice pe orizontală între complexe. În acest sens, am căutat să nu izolăm locuinţele de restul contextului arheologic. Pentru a obţine aceste informaţii, săpătura s-a desfăşurat în suprafaţă, prin deschiderea concomitentă a unor zone largi. Aşezarea avea un singur nivel arheologic, cu mai multe etape de locuire. Aceasta nu marchează neapărat o discontinuitate, ci mai curând situaţia a fost determinată de evoluţia internă a aşezării. Aceste etape sunt puse în evidenţă de suprapunerea unora dintre complexele arheologice, amenajări diverse şi nivelări, dar şi de grosimea variabilă a nivelului arheologic în zone diferite ale sitului. Astfel, există zone în care acesta nu depăşeşte grosimea de 0,20 m, iar în altele atinge peste 0,60– 0,80 m. Câteva dintre suprapunerile şi întretăierile de complexe arheologice sugerează existenţa unei importante dinamici interne a aşezării. S-a putut identifica şi observa nu numai o evoluţie stratigrafică cumulativă, ci şi intervenţii asupra depozitelor antropice sau naturale, terenul fiind remaniat în diverse etape. Situl este remarcabil şi prin o intensă activitate de amenajare a spaţiului locuit. Perimetrul ocupat fiind restrâns, delimitat natural şi în acelaşi timp accidentat, a necesitat diverse amenajări, atât pentru crearea de spaţiu suplimentar, cât şi pentru „ izolarea” comunităţii. Această comunitate a identificat soluţii ingenioase pentru a amenaja acest spaţiu restrâns, construind locuinţe adaptate situaţiei topografice. Cercetarea arheologică a pus în evidenţă urmele unor terase artificiale. Aşezarea avea în jur de 4000 m2, cu maximum 6– 8 locuinţe, probabil nu toate contemporane. Locuinţele erau relativ mici, cu una sau două camere. Se remarcă bogăţia inventarului locuinţelor mai ales în ceea ce priveşte ceramică întregibilă. Uneltele din silex şi piatră apar mai ales în afara locuinţelor şi în gropile menajere. Resturile faunistice sunt foarte rare şi slab conservate. Materialele descoperite indică prezenţa unei comunităţi eneolitice cu afinităţi culturale ce pot fi atribuite aspectului cultural Stoicani-Aldeni.Frînculeasa Alin, Andreescu Radian, Negrea Octav, Niţă Loredana, Frînculeasa Mădălina, Popa Elek, Preda Bianca. Cercetări arheologice în aşezarea eneolitică de la Mălăieştii de Jos (jud. Prahova), campaniile 2002–2010 / Archaeological excavations in the Eneolithic site of Mălăieştii de Jos (jud. Prahova). In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°8 2012. pp. 11-57

Turanici la Dunărea Inferioară – complexe cercetate recent în nordul Munteniei / Turanians at the Lower Danube – recently investigated contexts in the northern Wallachia

The aim of this paper is to present a series of discoveries attributed to the Turkic nomadic populations (11th– 12th centuries), resulting from archaeological research conducted in 2018 and 2019 in several burial mounds placed in the localities of Târgșoru Nou and Inotești from Prahova County, as well as Lunca from Buzău county. It includes descriptions of the investigated archaeological features, the results of the anthropological and archaeozoological determinations as well as those of the physico-chemical investigations of some metal artefacts, and absolute chronology dates. Given that artefacts were part of the archaeological features investigated, we briefly present information regarding their analogies and occurrence. These discoveries highlight a time period which is otherwise scarcely known in this region and at the same time add weight to other materials already published during past years.Articolul prezintă o serie de descoperiri atribuite populațiilor turanice (sec. XI– XII), provenind din cercetări realizate în anii 2018 și 2019 în tumuli dispuși în localitățile Târgșoru Nou, Inotești din județul Prahova, respectiv Lunca în județul Buzău. Sunt descrise complexele arheologice cercetate, sunt redate rezultatele analizelor antropologice, arheozoologice, ale investigațiilor fizico-chimice asupra unor piese din metal ; totodată sunt prezentate date de cronologie absolută. Având în vedere că au fost descoperite și piese în inventarul complexelor arheologice cercetate, am inclus, sintetic, și informații privind analogiile și ocurența acestora. Aceste descoperiri contribuie la conturarea epocii într-o zonă mai puțin cunoscută și în același timp se adaugă la alte materiale deja publicate în ultima perioadă.Frînculeasa Alin, Munteanu Roxana, Garvăn Daniel, Dinu Cătălin, Negrea Octav, Preda-Bălănică Bianca, Grigoraș Laurențiu, Simalcsik Angela, Bejenaru Luminiţa, Cristea-Stan Daniela, Constantin Florin, Petruneac Marta, Focşăneanu Marin, Sava Tiberiu, Dima Andreea, Sava Gabriela, Ilie Maria. Turanici la Dunărea Inferioară – complexe cercetate recent în nordul Munteniei / Turanians at the Lower Danube – recently investigated contexts in the northern Wallachia. In: Materiale şi cercetãri arheologice (Serie nouã), N°16 2020. pp. 199-228