ASPECTS REGARDING MUSCULOSKELETAL PAIN IN PEDIATRIC PATIENTS WITH MALIGNANCY

Introduction. Musculoskeletal pain is among the most common complaints of children and most episodes are self-limiting. However, in some cases, it is the first sign of malignancy. Objectives. Evaluation of the frequency and characteristics of musculoskeletal complaints as initial symptoms present in children with newly diagnosed cancer. Material and methods. Retrospective study that included 231 children with various malignancies diagnosed in the Pediatric Clinic I, Targu Mures, during 2000-2015. The collected data were: age at diagnosis, clinical features, laboratory findings and final diagnoses. Results. 23% of children with cancer had musculoskeletal symptoms at initial presentation. The average time between the onset and final diagnosis was 60 days. The most common complaints were arthralgia (50%) involving large joints. Juvenile rheumatoid arthritis has been the most common initial diagnosis in 7 of 54 patients (13%). Anemia was the most frequent hematological initial finding. All patients had elevated erythrocyte sedimentation rate (ESR) and lactate dehydrogenase (LDH). Malignancies diagnosed were: acute lymphoblastic leukemia and myeloid leukemia, lymphomas and solid tumors. Conclusions. Early diagnosis of cancer and adequate treatment are essential to improving the prognosis and can be done including cancer in the differential diagnosis of rheumatic diseases in children who initially accuse musculoskeletal pain

STUDIU DESCRIPTIV PRIVIND NIVELURILE SERICE ALE UNOR MARKERI INFLAMATORI LA COPII CU TULBURĂRI NUTRIŢIONALE ŞI SINDROAME CLINICE DE INFECŢIE

Scop. Evaluarea nivelurilor serice ale unor markeri infl amatori la copiii cu alterări ale statusului nutriţional şi corelarea acestor markeri cu patologii infecţioase. Material şi metodă. Am efectuat un studiu prospectiv pe 120 de copii internaţi in Clinica Pediatrie I Tg. Mureş, la care am urmărit statusul nutriţional şi prezenţa sau absenţa unor semne infecţioase, copiii fi ind evaluaţi antropometric şi paraclinic prin markeri sugestivi pentru infecţii. Rezultate. 28% dintre copii au avut defi cit ponderal, iar 24% exces ponderal. Clinic s-a identifi cat cel puţin un sindrom infecţios la 31,7% dintre copii, VSH fi ind mărit la aceşti copii comparativ cei clinic sănătoşi (p = 0,034); nu s-au observat diferenţe în acest sens în cazul celorlalţi markeri serologici. S-au observat valori ale IL-6 şi IL-8 scăzute sub limita de detecţie, în special la copiii subponderali cu diagnostic de sindrom infecţios, şi valori crescute ale IL-6 si IL-8 la copiii supraponderali cu diagnostic de sindrom infecţios asociat. Concluzii. Interleukinele au valori semnifi cativ scăzute la copiii subponderali, chiar în contextul unei eventuale infecţii. Pentru a confi rma sau infi rma prezenţa unui sindrom infecţios nu este sufi cientă aprecierea clinică, ci este necesară coroborarea cu date complexe de laborator

COMPOZIŢIA CORPORALĂ LA COPIII CU BOALĂ MALIGNĂ

Introducere. Statusul nutriţional, reprezentat de compoziţia corpului, este un considerent important în tratamentul pacienţilor pediatrici oncologici deoarece infl uenţează evoluţia bolii. Obiectiv. Ne-am propus să evaluăm comparativ statusul de nutriţie la copiii cu boală malignă la momentul diagnosticării bolii faţă de copiii cu afecţiuni nononcologice. Material şi metodă. Am efectuat un studiu prospectiv pe un număr de 90 de copii internaţi în Clinica Pediatrie I Tg- Mureş în perioada noiembrie 2009 – iulie 2011. Copiii au fost împărţiţi în două loturi: lotul I, reprezentat de copii cu boală malignă (35 copii) şi lotul II – martor, reprezentat de copii cu diverse afecţiuni pediatrice (55 copii). Am efectuat măsurători antropometrice şi biochimice: greutatea, înălţimea, indicele de masă corporală, perimetrul mediu al braţului, pliul cutanat tricipital, proteine totale şi albumine serice, IGF-1, colesterol total, trigliceride şi sideremie. Am urmărit comparativ parametr ii antropometrici şi biochimici la cele două loturi şi am efectuat corelaţii statistice. Rezultate. Greutatea şi înălţimea copiilor din lotul I a fost mai mică faţă de lotul II, fără o diferenţă semnifi cativă statistic (p>0,05). Am constatat o diferenţă semnifi cativă statistic în rândul parametrilor antropometrici ai braţelor: perimetrul mediu al braţului – MUAC (-1,58 DS la lotul I şi -0,74DS la lotul II) cu p=0,022 şi pliul cutanat tricipital –TSF (-1,34 DS la lotul I şi -0,76 DS la lotul II) cu p=0,05. Urmărind parametrii biochimici, am observat o diferenţă semnifi cativă statistic (p<0,05) între cele două loturi în ceea ce priveşte valoarea proteinelor totale, albuminele serice şi IGF-1, sideremia şi trigliceridele. Concluzii. Studiul demonstrează că pacienţii diagnosticaţi cu cancer prezintă status nutriţional precar faţă de pacienţii nononcologici; parametrii antropometrici ai braţelor, coroboraţi cu parametrii biochimici refl ectă cel mai bine compoziţia corporală

The Value of the “Lab-Score” Method in Identifying Febrile Infants at Risk for Serious Bacterial Infections

Introduction: Most children with fever without source will have a self limited viral infection though a small percent will develop a serious bacterial infection (SBI) like urinary tract infection, pneumonia, bacteraemia, meningitis or sepsis. The challenge facing practitioners is to distinguish between these two groups and currently biomarkers, like C-reactive protein (CRP) and Procalcitonin (PCT), are available for this purpose. The aim of the current study was to identify SBI in infants with fever without an identifiable cause using the recently introduced “Lab-score” combining C-reactive protein, procalcitonin and urine dipstick results

ACHIZIŢII RECENTE ÎN DIAGNOSTICUL IMAGISTIC AL BOLILOR DIGESTIVE LA COPIL

Elastografi a este o nouă metodă imagistică bazată pe ultrasunete, care permite evaluarea structurii ţesuturilor în ceea ce priveşte rigiditatea lor, fi ind utilă în explorarea diferitelor organe şi sisteme şi cu tot mai multe aplicaţii clinice. Dezvoltarea substanţelor de contrast de generaţia a doua a dus la amplifi carea semnalului ecografi c cu ajutorul microbulelor, care nu pot străbate peretele vascular şi care se elimină prin exhalare în 15 minute. Material şi metode. Prezentăm rezultatele unui studiu prospectiv derulat în clinica noastră, evaluând performanţele metodei ARFI (impulsul de difuzie a forţei acustice) în evaluarea elasticităţii fi catului la copii; prezentăm şi câteva cazuri pediatrice în care ecografi a cu contrast a adus reale benefi cii, uşurând diagnosticul şi facilitând luarea deciziilor terapeutice optime

UN CAZ DE SINDROM STEVENS JOHNSON LA COPIL

Prezentăm cazul unui băiat de 9 ani cu epilepsie refractară la tratamentul anterior, diagnosticat cu sindrom Stevens Johnson apărut după introducerea în tratament a Lamictalului. Băiatul a prezentat febră, exantem polimorf maculo-papulo-eritematos, cu elemente veziculo buloase generalizate şi denudare tegumentară, conjunctivită, leziuni bucale. Pneumonia asociata am interpretat-o ca afectare a mucoasei tractului respirator inferior din cadrul sindromului Stevens Johnson. Evoluţia bolii a fost favorabilă după doze mari de imunoglobuline intravenos. În concluzie, deşi incidenţa sindromului Steven Johnson este mică la copil, pediatrii trebuie să fi e conştienţi de posibilitatea apariţiei ei (chiar după antiepileptice – Lamictal), iar utilizarea imunoglobulinelor IV, deşi con troversată, administrată în doze mari pare că duce la vindecarea bolii

The relationship between micronutrients and anthropometric measurements in malnourished children / Relaţia între micronutrienţi şi măsurătorile antropometrice la copiii malnutriţi

Scop: evaluarea nivelelor serice de micronutrienţi la copii cu tulburări de nutriţie, şi aprecierea corelaţiei dintre acestea şi măsurătorile antropometrice. Material şi metode: Studiul a fost realizat pe 125 copii (0-18 ani); lotul de lucru a constat în copii cu scoruri Z < -2 deviaţii standard pentru cel puţin o măsurare antropometrică, copii fără tulburări de creştere fiind consideraţi lot de control. Astfel, pentru fiecare măsurare antropometrică am avut diferite loturi de lucru/control, folosite pentru evaluarea corelaţiei cu rezultatele de laborator. Am urmărit opt parametri antropometrici şi relaţia lor cu cinci micronutrienţi (Ca, Mg, Fe, Zn şi Cu). Rezultate: nu s-au găsit diferenţe semnificative între nivelurile serice de micronutrienţi nici în funcţie de sex, nici în funcţie de mediul de provenienţă. Cel mai frecvent, nivelurile serice medii de micronutrienţi au fost mici la copiii cu scoruri Z < -2 deviaţii standard (cu excepția Cu). Mg şi Ca s-au corelat pozitiv cu majoritatea măsurătorilor antropometrice. Pentru Fe, Zn şi Cu nu am găsit nici o corelaţie, cu niciuna dintre măsurile antropometrice. Diferenţe între nivelurile serice medii au fost găsite pentru Mg, cu valori mai scăzute la copii cu greutate scăzută pentru vârstă şi pliu tricipital redus, respectiv pentru Cu, cu niveluri mai ridicate la copii pliu tricipital redus. Indicii eritrocitari au fost corelaţi pozitiv cu nivelurile de Fe şi Zn. Concluzii: corelaţii între nivelul seric de micronutrienţi şi scorurile de evaluare antropometrică au fost găsite pentru Mg şi Ca, dar nu pentru Fe şi Zn, care în schimb s-au corelat direct cu indicii eritrocitari. Mg, Fe şi Zn tind să prezinte valori serice mici la copiii cu deficite de creştere. Având în vedere costurile, evaluarea de rutină a nivelurilor serice de Zn şi Cu la copii cu suspiciune de tulburări de creştere nu este justificată în zona noastră geografică