Radioterapie postoperatorie a cancerului laringian. Toxicitatea și reacții adverse imediate

După intervenţiile miniinvazive, laringectomii simple și desfășurate cu faringostomă plană efectuate la pacienții cu cancer laringian, radioterapia postoperatorie creşte coefi cientul de siguranţă oncologică. Acest rezultat este atins cu preţul unei toxicităţi acute şi tardive extrem de ridicat de multe ori, punând în pericol aspectul funcţional al intervenţiei și intervențiile de reabilitare. Studiul îşi propune analiza efectelor adverse acute şi tardive ale radioterapiei după intervenţiile parţiale şi radicale pentru cancer laringian. Metode. Am studiat 57 de cazuri cu laringofi suri electroexcizia tumorii, laringectomie simplă și laringectomie lărgită cu faringostomă plană, care au efectuat radioterapie postoperatorie în perioada 2010-2014. Efectele adverse acute şi tardive au fost gradate conform criteriilor scalei RTOG/EORTC. Rezultate. Am consemnat dependența efectelor adverse de volumul intervenției cherurgicale și volumul țintă radioterapic planifecat. În primul lot de studiu sau manifi stat în deosebi reacții de Grad 0-1- 91,3%), a lotul doi - Grad 1-2 -- 93,8%, lotul trei – Grad 2-3,-- 40%. Concluzii. În pofida numeroaselor efecte adverse acute şi cronice, radioterapia postoperatorie este necesară şi întotdeauna indicată după laringectomiile de toate tipurile și intervențiile chirurgicale a cancerului laringian. Indicaţiile sale pot fi limitate numai la cazurile cu metastaze ganglionare, în special în caz de invazie extracapsulară sau limite de rezecţie incerte

Роль иммунологического статуса в прогнозировании рака гортани

The role of immunological aspects in prognosis of larynx cancerMorbiditatea prin cancer laringian în Republica Moldova constituie cca 3,6-3,8%, anual fiind diagnosticate 140-160 cazuri primare de îmbolnăvire. Ponderea bolnavilor depistați în cazuri avansate constituie 75-80%, iar mortalitatea atinge indicii de 1,9-2,2%. În perioada anilor 1980-2016 în Institutul Oncologic au fost trataţi peste 2000 de bolnavi cu cancer laringian stadiile I, IIa, IIb, IIIa,IIIb, IVa. A fost efectuat tratament radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, lazeroterapie (st. I-II), combinat și complex în diferită succesivitate (st. IIIa-IIIb). A fost efectuată analiza statistică, durata perioadei fără recidive și metastaze la 1101 pacienți cu cancer laringian local avansat st. IIIa, IIIb supuși diferitor variante de tratament combinat. Se planifică de a elabora scheme de tratament imunomodulator, fortificând imunitatea prin aplicarea preparatelor imunostimulatoare, ameliorând rezultatele tratamentului la distanță.Роль иммунологического статуса в прогнозировании рака гортан

Роль иммунологического статуса в прогнозировании рака гортани.

Immunological aspects in laryngeal cancer treatment.  Morbiditatea prin cancer laringian în Republica Moldova constituie cca 4,0-4,5 %, anual fiind diagnosticate 140160 cazuri primare de îmbolnăvire. Ponderea bolnavilor depistați în cazuri avansate constituie 75-80%, iar mortalitatea atinge indicii de 1,9-2,2%. În perioada anilor 1980-2017 în Institutul Oncologic au fost trataţi peste 2100 de bolnavi cu cancer laringian stadiile I, IIa, IIb, IIIa, IIIb, IVa. A fost efectuat tratament radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, lazeroterapie (st. I-II), combinat și complex în diferită succesivitate (st. IIIa-IIIb). Se planifică de a elabora scheme de tratament imunomodulator, fortificând imunitatea prin aplicarea preparatelor imunostimulatoare, ameliorând rezultatele tratamentului la distanță.Роль иммунологического статуса в прогнозировании рака гортани

Profilaxia complicaţiilor postoperatorii după laringectomii în cancerul laringian

În perioada anilor 2006-2010 au fost trataţi 112 bolnavi cu cancer laringian local avansat; st. IIIa –IIIb, IVa. A fost efectuat tratament combinat: chirurgical radioterapeutic, în diferită succesivitate. Complicaţiile postoperatorii de ordin general au fost pneumoniile şi traheobronşitele în 8-8,9% cazuri. Complicaţiile postoperatorii de ordin local au fost: dehiscenţa de suturi, cu formarea ulterioară de fi stule salivare faringoesofagiene în 42,9%, în cazul aplicării suturii manuale, şi în 18,8%, în cazul aplicării suturii mecanice. Aplicarea suturii mecanice cu ajutorul instalaţiei ISF-80 (instalaţie de suturare a defectului faringoesofagian) este o metodă sigură de micşorare a complicaţiilor postoperatorii de ordin local

Новые разработки в комплексном лечении рака гортани

The multimodal optimization treatment of larynx cancer in base of clinical morphological and immunological particularitiesMorbiditatea prin cancer laringian în Republica Moldova constituie cca 3,8-4,4%, anual fiind diagnosticate 120-140 cazuri primare de îmbolnăvire. Ponderea bolnavilor depistați în cazuri avansate constituie 75-80%, iar mortalitatea atinge indicii de 1,9-2,2%. În perioada anilor 2015-2019 în secţia tumori cap/gât au fost trataţi 171 de bolnavi cu cancer laringian stadiile I, IIa, IIb, IIIa, IIIb, IVa. A fost efectuat tratament radioterapeutic, chirurgical, crioterapeutic, lazeroterapie (st. I-II), combinat și complex în diferită succesivitate (st. IIIa-IIIb, IVa). Se planifică de a elabora scheme de tratament imunomodulator, fortificând imunitatea prin aplicarea preparatelor imunostimulatoare, ameliorând rezultatele tratamentului la distanță.Новые разработки в комплексном лечении рака гортан

Rezultatele tratamentului chirurgical la I etapă al cancerului mucoasei cavităţii bucale

Cancerul mucoasei cavităţii bucale reprezintă o problemă actuală a serviciului oncologic din Republica Moldova prin nivelul sporit al mortalităţii (cca 2,5 noi cazuri la 100.000 populaţie), cauzată de depistarea tardivă a maladiei, marea parte a pacienţilor (70 - 80%), fi ind diagnosticaţi în stadii avansate (T3, T4). Programul de tratament complex elaborat prevede efectuarea intervenţiei chirurgicale radicale la prima etapă, fi ind completată ulterior cu telegamaterapie. Pe parcursul a 4 ani au fost incluşi în studiu 175 bolnavi cu cancer al mucoasei cavităţii bucale, din ei 78 au fost trataţi după programul complex cu efectuarea intervenţiei chirurgicale la I etapă. Rezultatele la distanţă demonstrează o sporire a supravieţiurii bolnavilor (la 3 ani fi ind de 86,7%)

Elaborarea noilor metode de tratament complex al cancerului mucoasei cavităţii bucale (rezultate preliminare a tratamentului chirurgical)

Cancerul mucoasei cavităţii bucale reprezintă o problemă actuală a serviciului oncologic prin nivelul sporit al mortalităţii (cca 2,2 noi cazuri la 100.000 populaţie), cauzată de depistarea tardivă a maladiei, marea parte a pacienţilor (70 - 80%), fiind diagnosticaţi în stadii avansate (T3, T4). Ca urmare a situaţiei date a fost aprobată tema instituţională: „Elaborarea noilor meode de tratament complex al cancerului mucoasei cavităţii bucale”. Pe parcursul a cca 3,5 ani au fost incluşi în studiu 153 bolnavi cu cancer al mucoasei cavităţii bucale, din ei 68 au fost trataţi după programul complex cu efectuarea intervenţiei chirurgicale la I etapă. Concomitent cu intervenţia chirurgicală, 64 de pacienţi au urmat cura postoperatorie de radioterapie (în doză standard – 40 Gy). Rezultatele la distanţă demonstrează o sporire a supravieţiurii bolnavilor (la 3 ani fi ind de 86,7%)

Tratamentul complex al cancerului mucoasei cavităţii bucale

Morbiditatea prin cancer al mucaosei cavităţii bucale în Republica Moldova constituie cca 2,5 – 2,8%°°°, anual fi ind diagnosticate 85-90 de cazuri primare de îmbolnăvire. Necătând la aceste cifre modeste, ponderea bolnavilor depistaţi în stadii avansate constituie 80-90%, iar mortalitatea atinge indicii de 2,0 – 2,3%°°°. Scopul studiului etse majorarea supravieţuirii bolnavilor cu cancer al mucoasei cavităţii bucale. Pentru realizarea lui se preconizează perfecţionarea metodei chirurgicale de tratament pentru a fi aplicată ca primă etapă în cadrul tratamentului combinat. La fel se planifi că perfecţionarea metodei criochirurgicale şi a chimioterapiei regionale intraarteriale, care de rând cu radioterapia şi chimioterapia sistemică vor constitui lementele de bază a tratamentului complex. O atenţie deosebită se va acorda reabilitării chirurgicale (funcţională şi estetică), prin utilizarea diverselor tipuri de plastie şi protezării bolnavilor cu defecte a rebordului alveolar, palatului dur, planşeului bucal etc

Sequencing and Partial Molecular Characterization of BAB-TMP, the Babeș Strain of the Fixed Rabies Virus Adapted for Multiplication in Cell Lines

The rabies virus is a major zoonosis that causes severe nervous disease in humans, leading to paralysis and death. The world’s second anti-rabies center was established in 1888 by Victor Babeș, in Bucharest, where an eponymous strain of rabies was isolated and used to develop a method for immunization. The Babeș strain of the rabies virus was used for over 100 years in Romania to produce a rabies vaccine for human use, based on animal nerve tissue, thus having a proven history of prophylactic use. The present study aimed to sequence the whole genome of the Babeș strain and to explore its genetic relationships with other vaccine strains as well as to characterize its relevant molecular traits. After being adapted for multiplication in cell lines and designated BAB-TMP, 99% of the viral genome was sequenced. The overall organization of the genome is similar to that of other rabies vaccine strains. Phylogenetic analysis indicated that the BAB-TMP strain is closely related to the Russian RV-97 vaccine strain, and both seem to have a common ancestor. The nucleoprotein gene of the investigated genome was the most conserved, and the glycoprotein showed several unique amino acid substitutions within the major antigenic sites and linear epitopes