Clinical and Pathological Significance of Cellular Atypia in Endometriosis

Objective: To highlight the most frequent localization of ovarian endometriosis, the presence of atypical endometriosis, and recurrences. Retrospective review of 259 patients diagnosed with ovarian endometriosis treated at Tîrgu-Mures Emergency County Hospital, Obstetric Gynecology Clinic, between January 2014 and December 2018. Methods: Data were collected and analyzed for demographics, size of ovarian endometriotic cyst, and recurrences. Results: Out of 259 patients, 51 patients presented atypia, 20 on the right, 24 on the left, and seven patients were diagnosed with endometriosis with bilateral atypia. Higher susceptibility for left localization was noted. Thirty-nine patients (15.1%) presented recurrence. A statistically significant correlation (p = 0.006) was noted between patients with recurrence and atypia compared with those without atypia and endometriotic cysts larger than 7 cm. Patients with relapse under the age of 40 were noted to have mainly atypia with localization on the right (p = 0.025, OD = 4.107). Conclusions: The presence of endometrioma was not statistically significant correlated with left or right sided localization; recurrent endometriomas larger than 7 cm represents a risk for atypical endometriosis development. Recurrence and atypia appear more often in patients under the age of 40 and are right-sided. The total removal of the endometriomas can prevent the recurrence and subsequently the appearance of atypia and secondary neoplastic conditions

HEMORAGIA CEREBRALĂ FETALĂ DIAGNOSTICATĂ ANTEPARTUM

Diagnosticul antepartum al hemoragiei cerebrale fetale (HCF) este mai puţin raportat (0,9/1.000 naşteri) comparativ cu cel postpartum. Sunt prezentate două cazuri de hemoragie intraventriculară fetală, diagnosticate ecografic antepartum. Cazul 1: HCF diagnosticată ecografic la vârsta gestaţională de 28 de săptamâni de gestaţie şi confirmată postnatal prin prezenţa în LCR a hematiilor (număr semnificativ, ratatinate) şi a modificărilor semnalate de ecografia transfontanelară (hidrocefalie internă severă, ţesut cerebral minim). Decesul a survenit la 24 de ore postpartum (ex. histopatologic: hemoragie cerebrală intraventriculară). Menţionăm absenţa aparentă a factorilor de risc materni, negativitatea testelor TORCH. Cazul 2: hidrocefalie internă la vârsta de 37 de săptămâni de gestaţie şi confirmată la nou-născut (după cezariană) de modificările clinice caracteristice, suferinţa neurologică severă asociată cu modificări la ecografia transfontanelară şi aspectul hemoragic şi hipertensiv al LCR. Nu au fost depistaţi factori de risc materni. De asemenea, aparent nu au existat riscuri fetale: greutatea 2.820 g la 37 de săptămâni de gestaţie, teste TORCH negative, culturi şi CRP negative. Hidrocefalia a avut o evoluţie progresivă impunând ventriculotomii şi cisternotomii; plasarea unui şunt ventriculo-peritoneal în timpul celei de-a treia intervenţii neurochirurgicale a ameliorat prognosticul vital. Concluzii. Prezenţa hidrocefaliei a fost un semn ecografic fidel pentru diagnosticul HCF. Evoluţia şi prognosticul sunt influenţate de severitatea hemoragiei şi de vârsta gestaţională. Supravieţuitorii beneficiază de tratamentul neurochirurgical. Etiopatogenia plurifactorială, incomplet descifrată a HCF conduce la dificultăţi în stabilirea unui grup ţintă de screening, în scopul identificării acestei leziuni