Rezultatele serosupravegherii la tetanos, difterie şi rujeolă în Republica Moldova

Sunt prezentate rezultatele investigaţiilor serologice ale nivelului de imunitate a populaţiei Republicii Moldova la tetanos, difterie şi rujeolă în anii 1996-2000, 2001-2005 şi 2006-2008. Deşi este constatat un nivel înalt de pătură imună generală la tetanos (≥ 0,1 UI/ml 98,9±0,4%) şi difterie (≥ 0,03 UI//ml 98,7±0,4%), nivelul protecţiei garantate, mai ales, în grupele de preşcolari (respectiv ≥ 0,8 UI/ml 88,3 ±3,2% şi ≥0,12 UI/ml 90,4±3,0%) este redus, ceea ce poate crea un risc epidemiologic în privinţa acestor maladii. Stratul imun la rujeolă este redus în populaţia totală – 92,0 ± 1,2%, la copiii de 0-6 ani – 86,4 ± 3,6%, la copiii de 7-14 ani şi 91,2 ± 2,0%. Prezenţa unui număr semnifi cativ de persoane susceptibile la rujeolă în rândul copiilor preşcolari şi şcolari, care în majoritate covârşitoare se afl ă în colectivităţi, cât şi reducerea valorii titrului mediu geometric de anticorpi rujeolici, prezintă un indicator vulnerabil în vederea menţinerii situaţiei epidemiologice favorabile la rujeolă

Analiza SWOT în evaluarea realizării programului naţional de imunizări

În articolul de faţă sunt prezentate rezultatele unui studiu de evaluare a cunoştinţelor lucrătorilor medicali implicaţi în realizarea Programului Naţional de Imunizări (PNI) prin metoda de chestionare şi analiza SWOT. La prima etapă au fost testate 115 persoane. Răspunsuri greşite au fost evidenţiate la compartimentele legate de mânuirea vaccinurilor şi contraindicaţii la vaccinare. La a doua etapă în studiu au fost incluşi 119 specialişti de diferit profi l (43 epidemiologi, 37 medici infecţionişti şi 39 medici de familie). Cel mai redus nivel de cunoştinţe a fost evidenţiat la medici infecţionişti. La ultima etapă au fost testaţi 101 medici de familie. Cunoştinţe insufi ciente au fost constatate la întrebările legate de ţintele PNI (4,0%), contraindicaţii la vaccinare (18,0%), etapele de planifi care a vaccinărilor (16,0%), evidenţa stocului de vaccin (36,0%). Punctele slabe în activitatea de imunizare: 1. Nivel insufi cient de pregătire profesională a lucrătorilor medicali incluşi în prestarea serviciilor de imunizare. 2. Imposibilitatea continuităţii în realizarea imunizărilor din cauza lipsei unui registru electronic republican unic de înregistrare a imunizărilor. 3. Lipsa sistemului de instruire continuu în problemele imunizărilor şi a materialelor respective

Nivelul de protecţie la unele infecţii-ţintă a programului naţional de imunizări în populaţia Republicii Moldova

În articol sunt prezentate datele cercetărilor serologice privind nivelul de rezistenţă specifică al persoanelor de 15->40 ani către tetanos, difterie, rujeolă şi rubeolă. S-a constatat, că 79,8±2,6% din populaţia adultă are imunitate sigură (≥0,51Ul/ml) către tetanos. De vaccinare suplimentară antitetanică necesită 20,2±2,6% populaţie ≥40 ani cu titruri de antitoxină 0,01-0,5 Ul/ml. Protecţie suficientă împotriva difteriei s-a evidenţiat la 81,3±2,4% populaţie cu nivelul de imunitate ≥0,1 - >1,0Ul/ml. O doză buster este necesară pentru 17,3± 2,4% adulţi cu titruri 0,01-0,09 Ul/ml, iar 1,4 ±0,6% necesită un curs deplin de imunizare antidifterică. Nivelul protector de anticorpi împotriva rujeolei s-a depistat la 76,2± 2,2% populaţie. Grupul de risc constituie- 20,8 ± 2,1% din cei investigaţi care nu au titru protector, iar printre persoanele de 20-24 ani aceştea alcătuiesc - 40,5 ± 4,8%. Anticorpi specifi ci rubeolici în rândul tinerilor de 15- 19 ani au fost detectaţi la un nivel înalt de 98,2 ± 2,0%, suficient pentru protecţie

Datele studiului în clastere privind realizarea Programului Naţional de imunizări

Prin metoda de claster au fost selectate 355 de cartele medicale din 5 Centre municipale ale Medicilor de Familie din Chişinău la copiii imunizaţi cu vaccinurile DTP şi ROR. Nivelul acoperirii vaccinale a copiilor eligibili la dozele 1-4 DTP a constituit 99,2% şi ROR – 100%. Cel mau frecvent încălcarea termenelor calendarului de vaccinare la copii a fost observată la DTP3, la 43,1% copii vaccinaţi. A fost determinat un nivel insuficient de supervizare medicală postvaccinală, ceea ce reduce controlul RAPI