Ureteral fibroepithelial polyps - a rare cause of pyelo-ureteral junction obstruction in children

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaThe work was carried out within the project State Program 20.80009.8007.32 “Congenital surgical anomalies in newborn, infant, adolescent. Reconstructive surgery in congenital malformative diseases in children 0-18 years”. Coordinator Gudumac Eva PhD, prof. Acad.Lucrarea a fost realizată în cadrul proiectului Programul de stat 20.80009.8007.32 „Anomaliile congenitale chirurgicale la nou-născut, sugar, adolescent. Chirurgia reconstructivă în afecțiunile malformative congenitale la copil 0-18 ani”. Coordonator Gudumac Eva dr. hab. șt. med., prof. Acad.Introducere: Polipii ureterali prezintă una din cauzele rare de obstrucție a joncțiunii pielo-ureterale la copii, care asociază hidronefroza. Diagnosticul precoce și decizia oportuna în favoarea tratamentului chirurgical permite păstrarea funcției renale. Scopul lucrării. Evidențierea clinică și paraclinică a cazurilor rare de hidronefroză la copii, pe marginea unui caz clinic. Material și Metode. Conform unui chestionar am evaluat un pacient cu diagnosticul de hidronefroză prin ultrasonografie, urografie intravenoasă, scintigrafie renală. Rezultate. Pacientul de sex masculin, în vârstă de 5 ani, spitalizat în secția de urologie cu acuze la dureri abdominale intermitente, dilatarea bazinetului renal pe dreapta la examenul ultrasonografic. A fost examinat prin ultrasonografie, urografie intravenoasă, scintigrafie, la care s-a decelat hidronefroza cu caracter obstructiv. Pacientul a fost rezolvat chirurgical. Intraoperator s-a stabilit cauza obstrucției joncțiunii pielo-ureterale - polip fibroepitelial. S-a efectuat rezecția în bloc a joncțiunii pielo-ureterale și a polipului cu efectuarea plastiei Andersen-Hynes. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Pacientul fost externat a 13-a zi postoperator. Concluzii. Polipii fibroepiteliali sunt o cauză rară, dar importantă, a obstrucției pielo-ureterale și trebuie luată în considerație la copiii cu sindrom algic abdominal in termitent și hidronefroză. Tratamentul chirurgical prezintă metoda de elecție în această patologie.Background. Ureteral polyps have one of the rare causes of obstruction of the pyelo-ureteral junction in children, which is associated with hydronephrosis. Early diagnosis and timely decision in favor of surgical treatment allows preservation of renal function. Objective of the study. Clinical and paraclinical evidence of rare cases of hydronephrosis in children, on the edge of a clinical case. Material and Methods. According to a questionnaire, we evaluated a patient diagnosed with hydronephrosis by ultrasonography, intravenous urography, and renal scintigraphy. Results. The male patient, aged 5 years, hospitalized in the Urology Department with complaints of intermittent abdominal pain, dilation of the right renal pelvis at the ultrasonographic examination. He was examined by ultrasonography, intravenous urography, scintigraphy, and obstructive hydronephrosis was detected. The patient was surgically resolved. Intraoperatively, the cause of obstruction of the pyelo-ureteral junction was established the fibroepithelial polyp. It was performed the block resection of the pyelo-ureteral junction and the polyp, followed by Andersen-Hynes pyelo-ureteral plasty. The postoperative evolution was favorable. The patient was discharged on the 13th day postoperatively. Conclusions. Fibroepithelial polyps are a rare but important cause of pyelo-ureteral obstruction and should be considered in children with intermittent abdominal pain syndrome and hydronephrosis. Surgical treatment presents the method of choice in this pathology

Polipii fibroepiteliali ureterali - cauză rară a obstrucției joncțiunii pielo-ureterale la copii

Background. Ureteral polyps have one of the rare causes of obstruction of the pyelo-ureteral junction in children, which is associated with hydronephrosis. Early diagnosis and timely decision in favor of surgical treatment allows preservation of renal function. Objective of the study. Clinical and paraclinical evidence of rare cases of hydronephrosis in children, on the edge of a clinical case. Material and Methods. According to a questionnaire, we evaluated a patient diagnosed with hydronephrosis by ultrasonography, intravenous urography, and renal scintigraphy. Results. The male patient, aged 5 years, hospitalized in the Urology Department with complaints of intermittent abdominal pain, dilation of the right renal pelvis at the ultrasonographic examination. He was examined by ultrasonography, intravenous urography, scintigraphy, and obstructive hydronephrosis was detected. The patient was surgically resolved. Intraoperatively, the cause of obstruction of the pyelo-ureteral junction was established the fibroepithelial polyp. It was performed the block resection of the pyelo-ureteral junction and the polyp, followed by Andersen-Hynes pyelo-ureteral plasty. The postoperative evolution was favorable. The patient was discharged on the 13th day postoperatively. Conclusions. Fibroepithelial polyps are a rare but important cause of pyelo-ureteral obstruction and should be considered in children with intermittent abdominal pain syndrome and hydronephrosis. Surgical treatment presents the method of choice in this pathology.Introducere: Polipii ureterali prezintă una din cauzele rare de obstrucție a joncțiunii pielo-ureterale la copii, care asociază hidronefroza. Diagnosticul precoce și decizia oportuna în favoarea tratamentului chirurgical permite păstrarea funcției renale. Scopul lucrării. Evidențierea clinică și paraclinică a cazurilor rare de hidronefroză la copii, pe marginea unui caz clinic. Material și Metode. Conform unui chestionar am evaluat un pacient cu diagnosticul de hidronefroză prin ultrasonografie, urografie intravenoasă, scintigrafie renală. Rezultate. Pacientul de sex masculin, în vârstă de 5 ani, spitalizat în secția de urologie cu acuze la dureri abdominale intermitente, dilatarea bazinetului renal pe dreapta la examenul ultrasonografic. A fost examinat prin ultrasonografie, urografie intravenoasă, scintigrafie, la care s-a decelat hidronefroza cu caracter obstructiv. Pacientul a fost rezolvat chirurgical. Intraoperator s-a stabilit cauza obstrucției joncțiunii pielo-ureterale - polip fibroepitelial. S-a efectuat rezecția în bloc a joncțiunii pielo-ureterale și a polipului cu efectuarea plastiei Andersen-Hynes. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă. Pacientul fost externat a 13-a zi postoperator. Concluzii. Polipii fibroepiteliali sunt o cauză rară, dar importantă, a obstrucției pielo-ureterale și trebuie luată în considerație la copiii cu sindrom algic abdominal intermitent și hidronefroză. Tratamentul chirurgical prezintă metoda de elecție în această patologie.Lucrarea a fost realizată în cadrul proiectului Programul de stat 20.80009.8007.32 „Anomaliile congenitale chirurgicale la nou-născut, sugar, adolescent. Chirurgia reconstructivă în afecțiunile malformative congenitale la copil 0-18 ani”.Coordonator Gudumac Eva dr. hab. șt. med., prof. Aca

Polipii fibroepiteliali ureterali - cauză rară a obstrucţiei joncţiunii pelvio-ureterale la copii

Introducere: Polipii fibroepiteliali (FEP) sunt tumori benigne de origine mezodermică. Ei sunt responsabili pentru 0,5% din obstrucţiile joncţiunii pieloureterale care necesită tratament chirurgical. La copii sunt depistaţi foarte rar, comparativ cu populaţia adultă. În ciuda prognosticului favorabil, eşecul de vizualizare, la ecografiile renale şi urografiile intravenoase, fac dificilă diagnosticarea lor preoperatorie ca cauză a hidronefrozei. Scopul: evidenţierea cauzelor etiologice rare a hidronefrozei la copii prin prezentarea cazului clinic. Material și metode: Pacient M. sex masculin, 5 ani, a fost spitalizat cu istoric de dureri abdominale intermitente cu caracter colicativ; la examinarea USG fiind apreciate date de hidronefroză. Pacientul a fost examinat prin USG rinichi, urografîe i/v (Fig.1) și scintigrafie renală (Fig.2), care au relevat prezenţa Hidronefrozei obstructive pe stînga. Rezultate: Pacientul a fost supus tratamentului chirurgical: Lumbotomie pe stînga. Rezecţia joncţiunii pielo-ureterale în bloc cu formaţiunea de volum depistată intraoperator. Plastie procedeu Anderson-Hynes. (Fig 3). Aspect microscopic al FEP (Fig,4). Concluzii: FEP trebuie luaţi în consideraţie ca potenţială cauză a obstrucţiei la nivelul jonţiunii pielo-ureterale. Diagnosticul preoperator al FEP (recomandat, conform literaturii, USG şi RMN) ar permite un management chirurgical minim invaziv; rezecţia endoscopică sau laproscopică. Pieloplastia deschisă fiind ca opţiune

Pancreatic pseudocyst. Contemporary methods of diagnosis and treatment

Laboratorul ştiinţific Chirurgie reconstructivă a tractului digestiv, Catedra Chirurgie nr.2 USMF „Nicolae Testemiţanu”This report represents a study of the contemporary diagnostic methods and treatment of the pancreatic pseudocyst, applied to a number of 265 patients during 1995-2011. The most efficient methods in pancreatic pseudocyst diagnosis turned to be: ecography, CT, RMN, ERPC. In 94.33% cases, the median laparotomy approach was applied. The approach undertaken provides easy access to abdominal structures and organs, with a detailed inspection, as well as an adequate cleaning of the abdominal cavity. In 5.67% cases, mini invasive methods have been undertaken. The chirurgical treatment decreased considerably the number of patients with a dolor syndrome, with an obvious improvement of the overall health situation. Lucrarea reprezintă un studiu al metodelor contemporane de diagnostic şi tratament a pseudochistului de pancreas, aplicat unui lot de pacienţi în număr de 265 în perioada anilor 1995–2010. Metodele cele mai eficiente în diagnosticul pseudochistului pancreatic s-au dovedit a fi: ecografia, CT, RMN, ERCP. În 94,33% cazuri s-a îndeplinit abordul chirurgical prin laparotomie mediană. Această cale de abord a permis accesul la structurile şi organele abdominale cu o inspecţie minuţioasă a acestora, precum şi o asanare adecvată a cavităţii abdominale. În 5,67% cazuri s-a recurs la metode chirurgicale miniinvazive. Tratamentul chirurgical a redus considerabil numărul pacienţilor cu sindrom dolor, şi a îmbunătăţit calitatea vieţii lor

Varicocelul la copil: protocol clinic național (ediția I) PCN-412

Protocolul de față a fost elaborat de un grup de lucru format din colaboratorii Catedrei de chirurgie, ortopedie și anesteziologie pediatrică „Natalia Gheorghiu”, USMF „Nicolae Testemiţanu”, ai Clinicii de chirurgie pediatrică şi urologie pediatrică a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „Natalia Gheorghiu”, LCȘ, USMF „Nicolae Testemiţanu” „Infecţii chirurgicale la copil”

Displazia multichistică renală la copil: protocol clinic național (ediția I) PCN - 401

Protocolul a fost elaborat de un grup de lucru format din colaboratorii Catedrei de chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică a USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinicii de Chirurgie Pediatrică şi Urologie Pediatrică a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „Acad. Natalia Gheorghiu”, LICC, USMF „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind displazia multichistică renală la copii şi va servi drept bază pentru elaborarea Protocoalelor clinice instituţionale. La recomandarea MS pentru monitorizarea Protocoalelor clinice instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în Protocolul clinic naţional

Sindromul scrotal acut la copil: protocol clinic național (ediția I) PCN - 422

Protocolul a fost elaborat de un grup de lucru format din colaboratorii Catedrei de chirurgie, ortopedie şi anesteziologie pediatrică a USMF „Nicolae Testemiţanu”, Clinicii de Chirurgie Pediatrică şi Urologie Pediatrică a Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Chirurgie Pediatrică „acad. Natalia Gheorghiu”, LICC, USMF „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind sindromul scrotal acut la copii şi va servi drept bază pentru elaborarea Protocoalelor clinice instituţionale. La recomandarea Ministerului Sănătății pentru monitorizarea Protocoalelor clinice instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în Protocolul clinic naţional