STRUCTURE OF THE VOCAL DISCOURSE OF THE CHARACTER LEONORA FROM THE OPERA "IL TROVATORE" BY GIUSEPPE VERDI

SUMMARY. The opera "Il Trovatore" crowns the famous Verdi trilogy (”Rigoletto”, ”Il Trovatore”, ”La Traviata”) leaving as a legacy in the history of lyrical theatre vocal archetypes relevant to the Italian romantic opera. This research aims at the formal and stylistic analysis of the vocal discourse of the character Leonora, considering the solo moments and outstanding overall moments, attributed to the role. In carrying out this approach we will highlight the vocal peculiarities of the character, as well as relevant technical and interpretive aspects. In essence, the research represents a correlation between the structure of the moments that make up the vocal discourse and the nature of the character’s Verdi vocality, Leonora’s role summing up various technical and interpretive requirements. Rezumat. STRUCTURA DISCURSULUI VOCAL AL PERSONAJULUI LEONORA DIN OPERA „IL TROVATORE” DE GIUSEPPE VERDI. Opera „Il Trovatore” încununează celebra trilogie verdiană (”Rigoletto”, ”Il Trovatore”, ”La Traviata”) lăsând ca moștenire în istoria teatrului liric arhetipuri vocale relevante operei romantice italiene. Prezenta cercetare urmărește analiza formală și stilistică a discursului vocal al personajului Leonora, având în vedere momente solistice și momente de ansamblu remarcante, atribuite rolului. În realizarea acestui demers vom evidenția particularitățile vocale ale personajului, precum și aspecte relevante de natură tehnică și interpretativă. În esență, cercetarea reprezintă o corelație între structura momentelor care alcătuiesc discursul vocal și natura vocalității verdiene a personajului, rolul Leonora însumând diverse exigențe tehnice și interpretative. Cuvinte-cheie: Verdi, Il Trovatore, Leonora, Structură, Discurs, Vocalitat

THE CHARACTER “LUCREZIA BORGIA” OF DONIZETTI’S HOMONYMOUS OPERA. AN ANALYSIS OF CHARACTER AND VOCAL FEATURES

Donizetti’s opera “Lucrezia Borgia” presents one of the most complex female characters in the history of Italian lyrical theatre – a notable portrait of “femme fatale”. Based on Victor Hugo’s play, Gaetano Donizetti’s creation offers generous interpretation contexts, both from a vocal and a dramaturgic point of view. This article will deal with the particularities of Lucrezia Borgia’s role, underlining the importance of the relationship between vocality and dramaturgy, focusing on the analysis of the main soloist moments. REZUMAT. PERSONAJUL "LUCREZIA BORGIA" DIN OPERA OMONIMĂ A LUI DONIZETTI. O ANALIZĂ A CARACTERULUI ȘI A TRĂSĂTURILOR VOCALE. Opera "Lucrezia Borgia" de Donizetti prezintă unul dintre cele mai complexe personaje feminine din istoria teatrului liric italian - un remarcabil portret de "femme fatale". Bazată pe piesa lui Victor Hugo, creația lui Gaetano Donizetti oferă contexte interpretative generoase, atât din punct de vedere vocal, cât și dramaturgic. Acest articol abordează particularitățile rolului Lucreției Borgia, subliniind importanța relației dintre vocalitate și dramaturgie, concentrându-se pe analiza principalelor momente solistice. Cuvinte cheie: Lucrezia Borgia, Donizetti, personaj, tipologie, vocalitate

THE EVOLUTION OF ITALIAN MELODRAMA: FROM DONIZETTI TO VERDI

This study presents the evolution of the Italian melodrama of the nineteenth century, having as a major composer exponents such as Gaetano Donizetti and Giuseppe Verdi. The rich culture of the Italian Romantic space, as well as the socio-political events of the 19th century, influenced the mentality and style of opera composers. Thus, titles such as “La donna del lago” (1819), “Wilhelm Tell” (1829) – G. Rossini, “I Capuleti e i Montecchi” (1830) – V. Bellini, foreshadow the new directions of Italian romantic opera. The maturation process of Italian romantic opera is crowned by Gaetano Donizetti and Giuseppe Verdi, who, through melodrama, achieve important stylistic synthesis. Rezumat. PARCURSUL MELODRAMEI ITALIENE: DE LA DONIZETTI LA VERDI. Prezentul studiu prezintă evoluția melodramei italiene din secolul al XIX-lea, având ca principali exponenți compozitori precum: Gaetano Donizetti și Giuseppe Verdi. Cultura bogată a spațiului romantic italian, precum și evenimentele socio-politice ale secolului al XIX-lea influențează mentalitatea și stilul compozitorilor de operă. Astfel, titluri precum ”La donna del lago” (1819), ”Wilhelm Tell” (1829) – G. Rossini, ”I Capuleti e i Montecchi” (1830) – V. Bellini, prefigurează noile direcții ale operei romantice italiene. Procesul de maturizare al operei romantice italiene este încununat de Gaetano Donizetti și Giuseppe Verdi, care, prin intermediul melodramei, realizează importante sinteze stilistice. Cuvinte cheie: Donizetti, Verdi, melodramă, evoluție, stil