Employment rate prognosis on the basis of the development environment trend displayed by years-clusters

The authors analyze the dynamics of the employment rate in Romania and propose a forecast model for it. In the paper we start with the hypothesis that the dynamics of the employment rate has a specific trend displayed by years-clusters differentiated on the value and the sign of the dynamics indexes of the phenomena by which we define the economic environment. The forecast method that we propose takes into consideration the environment conditions in which the studied phenomenon evolves and it implies the use of statistical methods of multivariate analysis (Principal Component Analysis and Discriminant Analysis). The application of such a forecast method supposes an algorithm that implies several stages: (1) the evaluation and synthesis of the inter-relations among the phenomena by which we describe the development environment employment rate dynamics; (2) the identification of the years-cluster to which the desired forecast horizon is classified; (3) the estimation of the employment rate dynamics for the specified forecast horizon. The proposed forecast model, examining the development environment of the influence factors, may be used for simulating forecast alternatives that can be considered for founding the economic development strategies.employment rate, transition, Romania, influence factors, principal component analysis, discriminant analysis

Statistical evaluation of spatial concentration of unemployment by gender

This paper studies the spatial distribution of unemployment by gender, in the counties of Romania, in 2008.The Lorenz curve and Gini index are used to identify a pattern of spatial concentration of unemployment, differentiated by gender. Evaluation of gender differences in unemployment spatial concentration model shows significant differences. There is a greater spatial concentration of unemployment for female population. Based on results of grouping counties by cluster analysis applied for unemployment rate, one could explain the gender differences in spatial concentration correlated with spatial distribution of the workforce and the characteristics of territorial development of counties in Romania

Statistical evaluation of spatial concentration of unemployment by gender

This paper studies the spatial distribution of unemployment by gender, in the counties of Romania, in 2008.The Lorenz curve and Gini index are used to identify a pattern of spatial concentration of unemployment, differentiated by gender. Evaluation of gender differences in unemployment spatial concentration model shows significant differences. There is a greater spatial concentration of unemployment for female population. Based on results of grouping counties by cluster analysis applied for unemployment rate, one could explain the gender differences in spatial concentration correlated with spatial distribution of the workforce and the characteristics of territorial development of counties in Romania

Posibilităţile terapiei conservative în hiperplaziile endometriale

Actualmente, o atenţie deosebită se acordă posibilităţilor agenţilor hormonali din ultima generaţie în tratamentul leziunilor hiperplazice ale endomentrului. Au fost selectate 85 de paciente fără contraindicaţii pentru hormonoterapie, dintre care 54 aveau hiperplazii endometriale fără de atipie şi s-au tratat cu progestagenul Orgametril pe parcursul a 3 luni. La 35 paciente cu hiperplazie atipică s-a administrat timp de 6 luni Depo-Provera şi în următoarele 3 luni Sustanon-250. Controlul histologic al eficienţii tratamentului a fost efectuat în toate cazurile. Conform datelor clinice şi histologice,tratamentul cu Orgametril al polipilor glandulari şi hiperplaziilor fără de atipie a fost eficient în 89% cazuri; tratamentul cu Depo-Provera şi Sustanon-250 s-a soldat cu succes în 83% cazuri. Pornind de la datele obţinute, ambele modalităţi de hormonoterapie produc schimbări succesive similare în endometru: 1) inhibiţia diviziunilor celulare; 2) diferenţierea celulară şi transformarea secretorie a endometrului; 3) decedualizarea stromală şi 4) atrofia endometrului

Employment rate prognosis on the basis of the development environment trend displayed by years-clusters

The authors analyze the dynamics of the employment rate in Romania and propose a forecast model for it. In the paper we start with the hypothesis that the dynamics of the employment rate has a specific trend displayed by years-clusters differentiated on the value and the sign of the dynamics indexes of the phenomena by which we define the economic environment. The forecast method that we propose takes into consideration the environment conditions in which the studied phenomenon evolves and it implies the use of statistical methods of multivariate analysis (Principal Component Analysis and Discriminant Analysis). The application of such a forecast method supposes an algorithm that implies several stages: (1) the evaluation and synthesis of the inter-relations among the phenomena by which we describe the development environment employment rate dynamics; (2) the identification of the years-cluster to which the desired forecast horizon is classified; (3) the estimation of the employment rate dynamics for the specified forecast horizon. The proposed forecast model, examining the development environment of the influence factors, may be used for simulating forecast alternatives that can be considered for founding the economic development strategies

Employment rate prognosis on the basis of the development environment trend displayed by years-clusters

The authors analyze the dynamics of the employment rate in Romania and propose a forecast model for it. In the paper we start with the hypothesis that the dynamics of the employment rate has a specific trend displayed by years-clusters differentiated on the value and the sign of the dynamics indexes of the phenomena by which we define the economic environment. The forecast method that we propose takes into consideration the environment conditions in which the studied phenomenon evolves and it implies the use of statistical methods of multivariate analysis (Principal Component Analysis and Discriminant Analysis). The application of such a forecast method supposes an algorithm that implies several stages: (1) the evaluation and synthesis of the inter-relations among the phenomena by which we describe the development environment employment rate dynamics; (2) the identification of the years-cluster to which the desired forecast horizon is classified; (3) the estimation of the employment rate dynamics for the specified forecast horizon. The proposed forecast model, examining the development environment of the influence factors, may be used for simulating forecast alternatives that can be considered for founding the economic development strategies

Testele neinvazive pentru evaluarea disfuncţiei sfincterului oddy la pacienţii cu sindrom postcolecistectomic

Disfuncţia sfi ncterului Oddi este o patologie care creează un obstacol pentru drenajul din calea biliară principală. Metodele de diagnostic noninvazive al DSO au sensibilitate şi specifi citate adecvată. Folosirea concomitentă a untrasonografi ei şi scintigrafi ei creşte performanţa ambelor metode. Colangiopancretogrfi a prin rezonanţă magnetică permite excluderea patologiei organice

Scorul scintigrafic pentru diagnosticul neinvaziv al disfuncţiei sfincterului oddi la pacienţi cu sindrom postcolecistectomic

Standardul de diagnostic al disfuncţiei sfincterului Oddi (DSO) este manometria, o metodă tehnic dificil, un test invaziv, care este adesea complicat cu pancreatită acută. Scintigrafi a hepato-biliară, folosind un sistem complex de scorifi care, a fost promovat ca metodă alternativă, sensibilă şi specifică. Evaluarea diferitor tipuri de disfuncţie a sfincterului Oddi, utilizând scorul scintigrafic. Treisprezece pacienţi cu DSO au fost prospectiv incluşi în studiu. Scintigrafi a hepatobiliară a fost efectuată la toţi pacienţii. Scorul de la 0 la 4 puncte a corespuns funcţionării normale a sfincterului Oddi, în timp ce la pacienţii cu DSO scorul a avut valori de 5-12 puncte. Pacienţii au fost divizaţi în 2 loturi, în funcţie de scorul scintigrafic aprecia

Hiperplaziile endometrului şi două tipuri patogenice ale cancerului endometrial şi aspectele tratamentului

Cancerele endometrale se întâlnesc cu aceeaşi frecvență maximală în două decade: perioada 50-59 ani, care poate fi numită perimenopauzală şi, perioada 60-69 ani, cea postmenopauzală. Cancerul perimenopauzal, cum mărturisesc datele obţinute, poate avea ca precursori hiperplaziile endometriale, îndeosebi cele atipice, foarte frecvent însoţite de manifestări clinice dishormonale. Al doilea tip de cancer endometral, cel postmenopauzal, poate avea ca precursor numai hiperplaziile atipice care mai persistă în această perioadă, sau se dezvoltă într-un endometru aparent atrofi c. Tratamentul hormonal local cu relizing sistem „Mirena” poate fi apreciat ca o alternativă efectivă a tratamentului conservativ sistemic hormonal a stărilor precursoare a cancerului endometrial, ce permite a exclude efectele secundare negative specifi ce pentru tratament cu progestine prolangate şi cu agonişti de relizing factori, folosite până în prezent

Principiile organizării screeningului în familiile cu risc oncologic sporit

Procentajul majorat de depistare a neoformaţiunilor maligne printre membrii familiilor cu anamneză eredocolaterală agravată dictează necesitatea efectuării screening-ului la aceste persoane cu scopul depistării precoce a formelor incipiente de cancer şi profi laxiei secundare a cancerului. Este evident faptul, că la moment fi ecare familie cu anamneză eredocolaterală agravată necesită o abordare individuală. Persoanele, care au un risc sporit ereditar canceros necesită screening special, comparativ cu cei din grupul de risc moderat, cărora li se va aplica programul standard de screening. Screening-ul rudelor asimptomatice din familiile cu anamneză oncologic agravată poate fi o parte componentă a unui program complex de profi laxie a tumorilor maligne, cu includerea aprecierii riscului familiei şi sănătăţii pe parcursul întregii vieţi. Din aceste considerente sunt necesare eforturi suplimentare îndreptate spre crearea criteriilor efecace şi credibile, care ar permite depistarea potenţialilor pacienţi din grupurile cu risc majorat