Catedra Medicină Alternativă şi Complementară USMF "Nicolae Testemiţanu"The paper analyzed the patterns of involvement of brain structures in generating theta waves
in patients with vasovagal syncope and migraine applying EEG functional tomography (Brain
program Loc-4) and the options for differential treatment by applying transcranial direct current
stimulation. We have analyzed 22 patients suffering from migraine in combination with
vasovagal syncope. The dysfunction of limbic-diencephalic system by the frequency of
involvement of other brain structures manifests itself in different patterns: limbic-diencephalic –
9.1%; limbic-cortical-subcortical-diencephalic – 27.3%; diencephalic-brainstem-cerebellar –
45.4%, diffuse cerebral limbic-diencephalic – 18.2%. cases. It was established that the
effectiveness of transcranial direct current stimulation depends on patterns of brain structures
involved in generating theta waves.







În lucrare sunt analizate patternurile de implicare a structurilor cerebrale în generarea
undelor teta la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale aplicând EEG-tomografia funcţională
(programul Brain Loc-4) şi posibilităţile de tratament diferenţiat cu aplicarea stimulării
transcraniene directe cu curent continuu. Au fost analizaţi 22 pacienţi care suferă de migrenă în
asociere cu sincope vasovagale. Disfuncţia sistemului limbic-diencefalic după frecvenţa
implicării altor structuri cerebrale se manifestă în diferite patternuri: limbic-diencefalic – 9,1%;
limbic-diencefalic cortical-subcortical – 27,3%; limbic-diencefalic truncular-cerebelar – 45,4%;
limbic-diencefalic cerebral difuz – 18,2%. S-a stabilit că eficienţa tratamentului prin stimularea
transcraniană directă cu curent continuu depinde de patternurile structurilor cerebrale implicate
în generarea undelor teta

Boţolin, Pavel

Cereş, Victoria

Corcea, Galina

Gîlea, Angela

Lacusta, Victor

Sincarenco, Irina

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova

646MEDICINĂ ALTERNATIVĂPATTERNURILE STRUCTURILOR CEREBRALE IMPLICATE ÎN GENERAREAUNDELOR TETA LA BOLNAVII CU MIGRENĂ ŞI SINCOPE VASOVAGALE(ASPECTE NEUROFIZIOLOGICE ŞI TERAPEUTICE)Victor Lacusta, Galina Corcea, Victoria Cereş, Angela Gîlea,Pavel Boţolin, Irina SincarencoCatedra Medicină Alternativă şi Complementară USMF "Nicolae Testemiţanu"SummaryPatterns of involvement of brain structures in generating theta waves in patientswith migraine and vasovagal syncope (neurophysiological and therapeutic aspects)The paper analyzed the patterns of involvement of brain structures in generating theta wavesin patients with vasovagal syncope and migraine applying EEG functional tomography (Brainprogram Loc-4) and the options for differential treatment by applying transcranial direct currentstimulation. We have analyzed 22 patients suffering from migraine in combination withvasovagal syncope. The dysfunction of limbic-diencephalic system by the frequency ofinvolvement of other brain structures manifests itself in different patterns: limbic-diencephalic –9.1%; limbic-cortical-subcortical-diencephalic – 27.3%; diencephalic-brainstem-cerebellar –45.4%, diffuse cerebral limbic-diencephalic – 18.2%. cases. It was established that theeffectiveness of transcranial direct current stimulation depends on patterns of brain structuresinvolved in generating theta waves.RezumatÎn lucrare sunt analizate patternurile de implicare a structurilor cerebrale în generareaundelor teta la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale aplicând EEG-tomografia funcţională(programul Brain Loc-4) şi posibilităţile de tratament diferenţiat cu aplicarea stimulăriitranscraniene directe cu curent continuu. Au fost analizaţi 22 pacienţi care suferă de migrenă înasociere cu sincope vasovagale. Disfuncţia sistemului limbic-diencefalic după frecvenţaimplicării altor structuri cerebrale se manifestă în diferite patternuri: limbic-diencefalic – 9,1%;limbic-diencefalic cortical-subcortical – 27,3%; limbic-diencefalic truncular-cerebelar – 45,4%;limbic-diencefalic cerebral difuz – 18,2%. S-a stabilit că eficienţa tratamentului prin stimulareatranscraniană directă cu curent continuu depinde de patternurile structurilor cerebrale implicateîn generarea undelor teta.ActualitateaÎn mai multe investigaţii a fost demonstrat implicarea structurilor limbice în mecanismelesincopelor vasovagale. A fost evidenţiat că la aceşti bolnavi  are loc o dezintegrare funcţională asistemelor nespecifice cerebrale cu o hiperactivare a sistemului limbic şi hipoactivitate aformaţiei reticulate a trunchiului cerebral [1]. Influenţele dominante din partea structurilorlimbice provoacă dereglări multiple vegetative segmentare şi suprasegmentare. În tabloul EEG labolnavii în stare presincopală apare ritmul teta, un indice important al implicarii funcţionale asistemului limbic. În ultimii ani se studiază mecanismele neuronale cerebrale implicate înreglarea funcţiilor cardiovasculare şi respiratorii la bolnavii cu migrenă şi sincope, se postuleazăexistenţa programelor suprasegmentare neadecvate necesităţilor activităţii curente a organismului[9].În tabloul EEG la bolnavii cu migrenă şi sincope pot apărea modificări care reflectă omicşorare a pragului de activitate convulsivă, însă diagnosticul diferenţiat al sincopei şi647epilepsiei nu prezintă mari dificultăţi. Este necesar de subliniat faptul, că la unii pacienţiexistenţa focarelor epileptice cu disfuncţia structurilor limbice-diencefalice contribue la formareadereglărilor vegetative şi a proceselor sincopale.O comunicare recentă estimează că reacţia vasovagală a fost precedată de o activitate lentă aundelor EEG din emisfera cerebrală stângă [4], fapt ce nu a fost demonstrat la subiecţii care nuau manifestat sincopă vasovagală, inclusiv la cei cu disfuncţie autonomă, a căror presiunearterială a căzut progresiv fără clinică vasovagală. Această observaţie nu ne permite să delimitămcert factorul trigger, dar indică necesitatea aprecierii mecanismului cerebral cu aceeaşi atenţie caşi  a  celui  cardiac  [1].  Nu  se  exclude  influenţa  centrilor  cerebrali  superiori,  în  particular  aihipotalamusului, care ar putea induce sincopa fără stres cardiovascular [1, 9].Tratamentul profilactic al sincopelor vasovagale este dificil, în special la bolnavii cumigrenă. Se cunoaşte metoda de tratament, care constă în administrarea beta-blocanţilor,belataminalului, fluoxetinei etc. În cazurile grave de sincope se efectuează corecţia bradicardieişi a hipotenziei arteriale prin administrarea simpaticomimeticelor [1, 6]. Efectele adverseprovocate de administrarea medicamentelor (vertij, dereglări vasomotorii, dereglări ale cicluluisomn/veghe, astenie, depresie, etc.) şi eficienţa joasă a farmacoterapiei în profilaxia sincopelorvasovagale frecvente la pacienţii cu migrenă necesită elaborarea metodelor nonfarmacologice detratament. În practica noastră aplicăm cu succes stimularea transcraniană directă cu curentcontinuu, metodă originală elaborată de noi în baza aplicării EEG-tomografiei funcţionale [2, 3].Scopul studiului – evidenţierea patternurilor structurilor cerebrale implicate în generareaundelor teta la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale şi diferenţierea tratamentului cuaplicarea stimulării transcraniene directe cu curent continuu.Materiale şi metodeAm investigat 22 de pacienţi care suferă de migrenă şi sincope vasovagale.Pentru soluţioanrea obiectivelor propuse am realizat EEG computerizată (19 canale, firma“Neurosoft”) cu aplicarea programului BrainLoc-4 pentru evidenţierea structurilor cerebraleimplicate în generarea undelor teta (EEG-tomografia funcţională).În procesul EEG-tomografiei funcţionale am respectat cerinţele corespunzătoare [2, 5, 8]:- elementul studiat al EEG trebuie să fie bine evidenţiat şi clar;- fragmentul traseului EEG nu trebie să conţină artefacte; la necesitate artefactele suntînlăturate prin procedura de filtrare;- componentul EEG studiat trebuie să aibă o amplitudine necesară, să se evidenţieze dealte componente în fragmentul EEG selectat;- fragmentul EEG supus analizei nu trebuie să fie de durată lungă (de obicei în analizăeste inclusă durata elementului studiat plus câte 0,25-0,5s din ambele părţi aleelementului evidenţiat). În total fragmentul supus analizei este de 4-7s, uneori seanalizează câteva fragmente ale EEG..În investigaţiile noastre s-a efectuat o filtrare preventivă în diapazonul undelor teta.Programul Brain localization system include analiza dipolilor în următoarele secţiunicerebrale: V, VI şi VII – proiecţiile cerebelului; VI şi VII – proiecţiile structurilor trunchiuluicerebral; IV, V, VI şi VII – proiecţiile sistemului limbic; III, IV şi V – proiecţiile structurilorsubcorticale; III, IV şi V – proiecţiile corpului calos; I – VIII – proiecţiile cortexului cerebral.Stimularea transcraniană directă se efectua zilnic, peste o zi sau peste 2 zile. Numărul deşedinţe era de la 8 până la 12 la o cură de tratament. Curele se indicau  până la atingerea uneiameliorari stabile. Intervalul dintre cure putea fi de la o lună până la 3 luni.Pentru stimularea directă cu curent continuu am folosit electrozi standarzi cu suprafaţa de100...600 mm2 şi aparatul pentru stimularea transcraniană directă cu curent continuu (“Polaris”,Rusia).648Rezultate şi discuţiiAplicarea EEG-tomografiei funcţionale a evidenţiat următoarele variante de implicare astucturilor cerebrale în generarea undelor teta:· varianta limbică-diencefalică – 2 pacienţi (9,1%);· varianta limbică-diencefalică corticală-subcorticală – 6 pacienţi (27,3%);· varianta limbică-diencefalică trunculară-cerebelară – 10 pacienţi (45,4%);· varianta limbică-diencefalică cerebrală difuză – 4 pacienţi (18,2%).Analiza a 5 % de dipoli (cei mai informativi din toţi dipolii analizaţi) a evidenţiat opredominare vădită (45,4% cazuri) a implicării structurilor limbice-diencefalice şi trunculare-cerebelare în geneza activităţii teta (fig. 1). Pe locul doi după frecvenţa implicării structurilorcerebrale se află varianta limbică-diencefalică corticală-subcorticală (27,3% cazuri) (fig. 2). Ceamai rară variantă este implicarea separată a structurilor limbice-diencafalice în procesul degenerare a undelor teta (9,1% cazuri), iar varianta limbică-diencefalică cerebrală difuză (18,2%cazuri) ocupă un loc intermediar dintre variantele frecvente şi varianta limbică-diencefalică (fig.3, 4).Figura 1. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 laun pacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică trunculară-cerebelară.Figura 2. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 lapacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică corticală-subcorticală.649Figura 3. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 lapacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică.Figura 4. Repartizarea dipolilor teta în secţiunile cerebrale conform programului BrainLoc-4 laun pacient cu migrenă şi sincopă vasovagală: varianta limbică-diencefalică cerebrală difuză.Deci, în toate cazurile la bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale are locimplicarea structurilor limbice-diencefalice în generarea undelor teta cu asocierea altor structuricerebrale aflate atât caudal de structurile limbice cât şi rostral.Un rol important în patogeneza sincopelor vasovagale are dezintegrarea funcţională astructurilor cerebrale limbice-diencefalice şi trunculare (reticulare) cu predominarea influenţelordin partea sistemului limbic asupra proceselor de reglare vegetativă a activităţii cardiovasculare.Se cunoaşte că şi în patogeneza migrenei structurile limbice-diencefalice au un rol important înapariţia diferitor manifestări psihovegetative şi a dereglărilor în sistemul cardiovascular [1, 9].Evidenţierea patternurilor structurilor cerebrale implicate în generarea undelor teta crează noiposibilităţi de corecţie a dereglărilor neurodinamice cerebrale la bolnavii cu migrenă şi sincopevasovagale, prin intermediul metodelor care pot influenţa direcţionat structurile cerebraleimplicate în procesul patologic. Metoda stimulării transcraniene directe cu curent continuu,650elaborată de noi, în tratamentul complex al bolnavilor cu migrenă şi sincope vasovagale constă înindividualizarea tratamentului bazată pe evidenţierea structurilor cerebrale care genereazăoscilaţii ale potenţialului sumar cu frecvenţa de 4...7 Hz şi amplitudinea mai mare de 25 μV, cuindicele teta-ritmului mai mare de 30%. În cazul în care se evidenţiază generarea oscilaţiilorindicate concomitent în structurile limbice, a trunchiului cerebral şi a cerebelului, se acţioneazăasupra emisferelor cerebrale stângă şi dreaptă cu curent continuu timp de 25...35 min, plasândanodul cu 1 cm mai jos de regiunea Fpz şi câte un catod în regiunile apofizelor mastoide dreaptăşi stângă. Atunci când se evidenţiază generarea oscilaţiilor menţionate concomitent în structurilelimbice şi în structurile cerebrale amplasate rostral de ele (structurile cortico-subcorticale), seacţionează asupra emisferei drepte cu curent continuu timp de 25...35 min, plasând anodul cu 1cm mai jos de regiunea Fpz, iar catodul în regiunea apofizei mastoide drepte. Densitateacurentului care trece prin electrozi este de 0,01...0,1 mA/cm2.Spre deosebire de farmacoterapie, metoda propusă de tratament profilactic al sincopelorvasovagale frecvente rezultă cu ameliorarea stării funcţionale a structurilor cerebrale implicate înpatogeneza sincopelor şi a migrenei – sistemului limbico-diencefalic şi structurilor nespecificeale trunchiului cerebral (formaţia reticulară). Studiile clinico-experimentale au evidenţiat olegătură funcţională mai mare a emisferei cerebrale drepte cu structurile limbice-diencefalice şi aemisferei cerebrale stângi cu structurile nespecifice (reticulare) ale trunchiului cerebral [7].Avantajele metodei constau în sporirea eficienţei tratamentului, majorarea perioadei de remisiuneşi reducerea sarcinii medicamentoase asupra organismului pacientului.Exemplul 1Pacienta O., 35 ani, migrenă cronică, frecvenţa sincopelor vasovagale/lipotimiilor în ultimele6 luni a fost următoarea: 5-2-3-4-4-4 pe lună, în medie 3,7 sincope lunar. EEG-tomografiafuncţională a constatat prezenţa focarelor de generare a undelor teta în structurile limbice,structurile trunchiului cerebral şi în cerebel. Ţinând cont de aceste date am plasat anodul cu 1 cmmai jos de  Fpz şi catodul în regiunea apofizelor mastoide dreaptă şi stângă. Cura de tratament –10 şedinţe cu durata de 30 min, efectuate peste o zi, în total s-au efectuat două cure de tratamentla un interval de două luni. În timpul tratamentului (o perioadă de 3 luni) frecvenţa sincopelorvasovagale/lipotimiilor a fost de 2-3-1 pe lună, în medie 2 sincope lunar; după finalizareatratamentului (perioada de observaţie 6 luni) frecvenţa sincopelor/lipotimiilor a fost 3-1-2-3-1-2pe lună, în medie 2 sincope lunar.Exemplul 2Pacienta B., 39 ani, migrenă cronică, frecvenţa sincopelor vasovagale/lipotimiilor în ultimele6 luni a fost următoarea: 3-4-2-5-5-4 pe lună, în medie 3,8 sincope lunar. EEG-tomografiafuncţională aconstatat prezenţa focarelor de generare a undelor teta în structurile limbice şi înstructurile cerebrale amplasate rostral de ele. Ţinând cont de aceste date am plasat anodul cu 1cm mai jos de Fpz, iar catodul în regiunea apofizei mastoide drepte. Cura de tratament – 10şedinţe cu durata de 30 min, efectuate peste o zi. În total s-au efectuat două cure de tratament laun interval de două luni. În timpul tratamentului (o perioadă de 3 luni) frecvenţa sincopelorvasovagale/lipotimiilor a fost următoarea: 2-3-1 pe lună, în medie 2 sincope lunar; dupăfinalizarea tratamentului (perioada de observaţie 6 luni) frecvenţa sincopelor/lipotimiilor a fosturmătoarea: 3-2-1-2-1-2 pe lună, în medie 1,8 sincope lunar.Concluzii1. La bolnavii cu migrenă asociată cu sincope vasovagale se atestă disfuncţia sistemuluilimbic-diencefalic, care după frecvenţa implicării altor structuri cerebrale se manifestă în diferitepatternuri: limbic-diencefalic – 9,1%; limbic-diencefalic cortical-subcortical – 27,3%; limbic-diencefalic truncular-cerebelar – 45,4%; limbic-diencefalic cerebral difuz – 18,2%.2. La bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale cu localizarea focarelor de generare aritmului teta în sistemul limbic-diencefalic şi în structurile trunculare-cerebelare este eficienttratamentul prin stimularea transcraniană directă cu curent continuu în proiecţiile Fpz (anodul) şiapofizele mastoide dreaptă şi stângă (catodul).6513. La bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale cu localizarea focarelor de generare aritmului teta în sistemul limbic-diencefalic şi în structurile corticale-subcorticale este eficienttratamentul prin stimularea transcraniană directă cu curent continuu în proiecţiile Fpz (anodul) şiapofiza mastoidă dreaptă (catodul).Bibliografie1. Grosu A. Sincopa. Diagnosticare şi tratament. Chişinău, 2009, 304 p.2. Lacusta V. Cerebelul şi funcţiile cognitive, Chişinău, 2010, 220 p.3. Lacusta V. Stimularea transcraniană directă cu curent continuu. Tratament alternativ înpsihoneurologie, Chişinău, 2011, 210 p.4. Mercarder M.A., Varghese P. Potolicchio S. New insights into the mechanism of neurallymediated syncope // Heart, 2002; 88:217-225.5. Гнездицкий В. В. Обратная задача ЭЭГ и клиническая электроэнцефалография,Москва, 2004, 625 с.6. Густов Л. В., Косякина М. Ю. Синкопальные состояния. Нижний Новгород, 2005, 66с.7. Жаворонкова Л.А., Правши-левши: межполушарная асимметрия мозга человека. М.:Наука, 2006, 248 с.8. Иванов Л. Прикладная компьютерная электроэнцефалография, Москва 2000, 251 с.9.  Молдовану И.  В.  Синкопaльные состояния.  В кн.:  Вегетативные расстройства.Клиника, диагностика, лечение, Москва, 2010, с. 471.535.TONUSUL VEGETATIV AL SISTEMULUI CARDIOVASCULAR LA BOLNAVIICU MIGRENĂ ŞI SINCOPE VASOVAGALEVictor Lacusta, Galina Corcea, Agafia Moraru, Pavel Boţolin,Victoria Cereş, Angela GîleaCatedra Medicină alternativă şi complementară USMF "Nicolae Testemiţanu"SummaryAutonomic tone of the cardiovascular system inpatients with migraine and vasovagal syncopeThe paper studied the peculiarities of autonomic tone of the cardiovascular system inpatients with migraine and vasovagal syncope. We have analyzed three groups of patients: 1)migraine associated with vasovagal syncope (n = 51), 2) migraine (n = 14), 3) vasovagal syncope(n = 15). Based on spectral analysis of heart rate variations it was emphasized the frequency ofvariants of autonomic tone in patients with migraine and vasovagal syncope: eutonia – 25,5%,vagotonia – 31,4%, sympathicotonia – 43,1% cases. The presence of the phenomenon of relativeparasympathetic "autonomy" is certified in patients with vasovagal syncope with or withoutmigraine. In patients with migraine occurs the hypersynchronization of autonomic segmentar(sympathetic, parasympathetic) and suprasegmentar. Functions.RezumatÎn lucrare sunt studiate particularităţile tonusului vegetativ al sistemului cardiovascular labolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale. Au fost analizate trei grupe de pacienţi: 1) migrenaasociată cu sincope vasovagale (n = 51); 2) migrena (n = 14); 3) sincope vasovagale (n = 15). Înbaza analizei spectrale a ritmului cardiac a fost evidenţiată frecvenţa variantelor tonusuluivegetativ la bolnavii cu migrenă şi sincope vasovagale: eutonie – 25,5%, parasimpaticotonie –31,4%, simpaticotonie – 43,1% cazuri. La bolnavii cu sincope vasovagale cu sau fără migrenă seatestă apariţia fenomenului de „autonomie” relativă parasimpatică; la bolnavii cu migrenă are lochipersincronizarea funcţiilor vegetative segmentare (simpatice, parasimpatice) şi

Patterns of involvement of brain structures in generating theta waves in patients with migraine and vasovagal syncope (neurophysiological and therapeutic aspects)

http://repository.usmf.md/./bitstream/20.500.12710/1873/1/PATTERNURILE_STRUCTURILOR_CEREBRALE_IMPLICATE_IN_GENERAREA.pdf

Patterns of involvement of brain structures in generating theta waves in patients with migraine and vasovagal syncope (neurophysiological and therapeutic aspects)

Abstract

Similar works

Full text

Available Versions

Institutional Repository in Medical Sciences of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy of the Republic of Moldova