47 research outputs found

    Anatomo-clinical aspects in hirudotherapy

    Get PDF
    Catedra de anatomie topografică și chirurgie operatorie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Conferința Ştiinţifică Internaţională ”Probleme actuale ale morfologiei” dedicată celor 70 de ani de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 15-16 octombrie 2015Abstract Background: According to the literature, the history of hirudotherapy includes several millenniums. With the development of science, researches in medicine have resulted in rapid and quite good treatment of acute diseases. In this way, in a short period of time a strong pharmaceutical industry, which proposes large amounts of synthetic drugs,has been developed. As a result, the share of natural remedies has considerably decreased, and the specialists of this field were essentially distressed. Today we observe that modern medicine rediscovers hirudotherapy. The leeches possess a mechanism that locks the system of hemostasis of the donor, represented by biologically active substances, secreted by the salivary glands. Due to these substances, hirudotherapy has many therapeutic effects. As mentioned before, hirudotherapy acts on the human body through general, local and bioenergetical effects. Conclusions: First of all, zonality of curative effect is determined by regional adjusting of blood and lymphatic circulation. Therefore, the local action is the most important manifestation of hirudotherapy. The general action is based on the application of leeches in certain reflexogenic areas, arranged to the skin, and in regions of anastomoses between the deep and superficial venous system. In this context, the role of clinical anatomy is essential in determination of the points and areas where leeches are applied

    Posttramatic pneumomediastinum

    Get PDF
    Catedra de anatomie topografică și chirurgie operatorie, Laboratorul de chirurgie hepato-bilio-pancreatică, Catedra de chirurgie nr. 1 „N. Anestiadi”, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, Conferința Ştiinţifică Internaţională ”Probleme actuale ale morfologiei” dedicată celor 70 de ani de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 15-16 octombrie 2015Abstract Background: Minor blunt neck injury trauma is a relatively common condition which can be potentially life-threatening in only rare circumstances. Pneumomediastinum may develop in up to 10% patients who have sustained blunt cervical or thoracic trauma and may be a significant cause of morbidity and mortality in affected individuals because of the associated damage to the oesophagus, larynx or trachea. Management of this condition varies from conservative approach with close observation and antibiotherapy to surgical intervention, depending on the extent and severity of aerodigestive injuries. Conclusions: A blunt neck trauma accompanied by subcutaneous emphysema and pneumomediastinum secondary to an accident, its radiologic appearance, clinical presentation, and the options for initial management in the emergency department need a special attention

    Роль иглоукалывания в современной медицине

    Get PDF
    Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „NicolaeTestemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova, ICŞ DOSMC. Secţia Reabilitare clinică, Conferinţa Știinţifică Internaţională ”Probleme actuale ale morfologiei” dedicată сentenarului profesorului B.Z. Perlin, Chişinău, 20-22 septembrie 2012Acupuncture is an ancient method of treatment. Its field of activity is human bioenergetics. The implementation of this method of treatment has been quite difficult to practice in official medicine. Concerning the cost, this treatment is cheaper and with very little negative effects. Акупунктура один из методов терапии, которая имеет многовековую историю. Основы этой науки опирается на биоэнергетику человека. К сожалению, внедрение в практическую медицину этого метода лечения осуществляется очень трудно. Но, если смотреть на иглоукалывание с материальной точки зрения, то этот метод лечения намного дешевле и вызывает меньше побочных реакций

    Spatial conformations of omental bursae

    Get PDF
    Catedra de anatomie topografică și chirurgie operatorie, Laboratorul Chirurgie Hepato-Bilio-Pancreatică, Catedra chirurgie nr. 1 „N. Anestiadi”, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu», Institutul de Medicină Urgentă, Chişinău, Republica Moldova, Conferința Ştiinţifică Internaţională ”Probleme actuale ale morfologiei” dedicată celor 70 de ani de la fondarea Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, 15-16 octombrie 2015Abstract Background: At the present stage the peritoneal drainage is done more broadly. But sometimes it is difficult to see and perform drainage/lavage of each respective recess in this cavity. Anatomical variations scholarship form of omental bursae installed in embryogenesis and changes taking during lifetime can be an obstacle in drainage. Omental exchange of spatial forms is poorly studied. There are not clear: shape, volume changes that occur depending on age, body weight and illnesses incurred in the course of life. Material and methods: To study the shape and volume of omental bursae on 20 models produced by the method of filling the cavity scholarship suspension based on plaster. Casts were taken from cadavers of both sexes, different ages, which during autopsy, were found different diseases research area, which is the purpose of the study. Results: Plaster casts of omental bursae allowed us to perform an independent study, and we provided answers to the questions, which have fundamental and practical interest, but at that moment, I have not found answers in special literature. Conclusions: The research method allowed the establishment of the real linear parameters of omental cavity in individuals with various changes in this area, occurred during life. Mentioned casts is a three-dimensional model of the space which is investigated by surgeon during operation and drainage through the bursoomentostomy, even if the test is done by laparoscopic method

    Анестезия плечевого сплетения

    Get PDF
    Trauma of the upper limbs is the third most common cause of disability among the general world population and the leading cause among young people between the ages of 20 and 40. This “Silent Epidemic of the Modern World” has resulted in an increase in the number of surgical interventions, many complexes, in trauma and orthopedic clinics. It is important for surgeons to make the best choice of the method of anesthesia, which depends on many factors, the nature of injury, the age of the patient, and the maintenance period after surgery, and the anesthesia must be simple and effective with the minimum of risk for the patient. Though general anesthesia is increasingly common, the local anesthesia has a well-defined place, and can significantly reduce the cost of outpatient surgery.Травма верхних конечностей часто ведёт к инвалидности, которая находится на третьем месте в общей патологии, а у молодых лиц 20-40 лет на первом месте. Её ещё называют «скрытой эпидемией современного мира». Это привело к увеличению числа хирургических вмешательств в клиниках травматологии и ортопедии. Большинство таких операций характеризуются сложностью выполнения. Здесь особую роль играют методы анестезии, которые зависят от многих факторов: характера травмы, возраста пациента, ведения послеоперационного периода. В то же время анестезия должна быть простой, эффективной и с меньшим риском для пациента. Несмотря на то, что методы общей анестезии продолжают разрабатываться, местная анестезия тоже имеет своё определённое место. Некоторые преимущества локальной анестезии, в сравнении с общей, приводят к существенному снижению стоимости амбулаторной хирургии

    Pathophysiological effects in ischemia-reperfusion syndrome in case of temporary interruption of arterio-portal blood flow

    Get PDF
    Catedra de chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, Catedra de morfopatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Prezintă interes deosebit studierea consecinţelor sistării temporare a fluxului sangvin arterioportal cu scop de hemostază provizorie în condiţii de ischemie deja existentă în cazul traumatismelor hepatice. Scop. Evaluarea rolului metaboliţilor de peroxidare a lipidelor, proceselor glicolitice, stării sistemului antioxidant de protecţie, precum şi a nivelului intoxicaţiei endogene în stările hipoxice ale ficatului obţinute la diferite regimuri de sistare temporară a fluxului sangvin arterio-portal. Material și metode. Aprecierea acestor parametri s-a efectuat pe 15 şobolani masculi Wistar în diferite regimuri de sistare temporară a fluxului sangvin prin ficat: regim intermitent (o oră) – 15 min ischemie şi 10 min reperfuzie (lotul I); ischemie permanentă (30 min) (lotul II); ischemie permanentă (45 min) (lotul III), lotul martor fiind constituit din animale, care nu au fost supuse ”manevrei Pringle”. S-au evaluat după ischemie şi reperfuzie: nivelul hidroperioxizilor lipidici, a moleculelor medii şi a substanţei necrotice, activităţii antioxidante totale, dialdehidei malonice; histidinei, carnozinei şi derivatelor acestora; lactatului. Rezultate. În cazul hipoxiei indiferent de regimul de pensare a ligamentului hepatoduodenal survin modificări patofiziologice şi patobiochimice, cele mai pronunţate înregistrându-se în loturile II şi III. Concluzii. Regimul optimal de excludere a ficatului din circuitul sangvin prin compresiunea ligamentului hepatoduodenal este sistarea temporară a fluxului sangvin arterio-portal în regim intermitent (15min. ischemie – 10min. reperfuzie) cu durată de o oră. Prezența modificărilor patofiziologice şi patobiochimice în cadrul manevrei Pringle dictează necesitatea aplicării metodelor de terapie intra- şi postoperatorie cu administrarea antioxidanţilor şi stabilizatorilor membranelor celulare şi remediilor energizante.Introduction. It is of great interest to study the consequences of temporary interruption of arterio-portal blood flow aiming temporary hemostasis in conditions of preexisting ischemia in liver injuries. Aim. Assessment of the role of lipid peroxidation metabolits, glycolytic processes, antioxidant protective mechanism, as well as the level of endogen intoxication in liver hypoxic states after different regimens of temporary interruption of arterio-portal blood flow. Material and methods. These parameters were assessed in 15 male Wistar rats in different regimens of temporary interruption of liver blood flow: intermittent (1 hour) – 15 min ischemia and 10 min reperfusion (I group); permanent ischemia (30 min) (II group); permanent ischemia (45 min) (III group), control group consisted of animals in which “Pringle maneuver” was not applied. After ischemia and reperfusion were assessed: concentration of lipid hydroperoxide, of medium molecules and necrotic substance, total antioxidant activity, malonic dialdehyde; histidine, carnosine and its derivates; lactate. Results. In hypoxia, regardless the hepatoduodenal ligament clamping regimen, pathophysiological and pathobiochemical changes occur manifested more obviously in groups II and III. Conclusion. The optimal regimen of liver exclusion from blood flow by the means of hepatoduodenal ligament clamping is intermittent interruption of arterio-portal blood flow (15 min ischemia – 10 min reperfusion) during one hour. The pathophysiological and pathobiochemical changes after Pringle maneuver dictates the necessity of intra- and postoperative therapy with antioxidants, cell membrane stabilizers and energy supplying remedies

    Conclusions of nonoperative management in blunt splenic injuries

    Get PDF
    USMF “N. Testemiţanu”, Clinica Chirurgie Nr.1 “N. Anestiadi”, Clinica ATI „V. Ghereg”, Chişinău, Republica Moldova, Al XI-lea Congres al Asociației Chirurgilor „Nicolae Anestiadi” din Republica Moldova și cea de-a XXXIII-a Reuniune a Chirurgilor din Moldova „Iacomi-Răzeșu” 27-30 septembrie 2011Material şi metode: Studiul prospectiv(2008-2011) – 60 traumatizați cu Leziuni Lienale(LL ) închise; B:F/2:1, vârsta medie 39.97±20,35ani; RTS=7,66±0,5; ISS=19,06±8,95. S-a efectuat: USG(100%) de primă intenție în diagnosticarea hemoperitoneului, TC(80%), laparoscopia(20,27%). În 21(35%) cazuri LL a fost izolată, în 39(65%) – asociată. Rezultate: 13(21,66%) pacienți cu PAs≤80mmHg – 11 politraumatizați cu LL: gr.II(7) și III(5) şi fracturi pelviene, 2 pacienți cu LL izolată s-au stabilizat prin repleție volemică fără suport vasotensiv. Trei politraumatizați cu Glasgow ≤12p. şi LL gr.II(2), gr.III(1), (în 2 cazuri instabili hemodinamic) au fost soluționați nonoperator. Severitatea LL(AAST): gr.I-9(15%), gr.II-24(40%), gr.III-25(41,67%), gr.IV-2(3,33%), cele severe constituind 45%. Hemoperitoneul în LL gr.III a constituit 581,25±158,88ml (400-1000ml), în gr.II – 67,65±113,11ml (p<0,001). Volumul hemotransfuziei în LL gr.III asociate cu locomotor şi/sau torace a fost semnificativ mai mare vs pacienții cu gr.III izolat (648,67±49ml vs 283,33±51ml; p<0,001), iar în gr.II asociat valoarea hemotransfuziei a fost 452,5±379ml în raport cu 0 transfuzii în cele izolate (p<0,05). Eşec s-a înregistrat în 6(10%) cazuri: în 5(8,3%) din cauza LL cu hemoperitoneu 1400±200ml (gr.III(2) cu ruptură în doi timpi, gr.IV(2) izolată cu hemoragie prelungită, gr.II(1) cu pseudoanevrism lienal) şi una(1,66%) din cauza perforației jejunului, splina fiind păstrată. Concluzii: LL de gr.I-III izolate, cât şi asociate pot fi rezolvate cu succes, cele de gr.IV necesită o monitorizare complexă riguroasă. Scăderea hematocritului şi hemotransfuziile prelungite la politraumatizați nu pot prezice nereuşita MNO. Volumul şi extinderea hemoperitoneului poate fi un criteriu orientativ de prognostic al eşecului MNO, însă la volume mai mari de 500ml. Lipsa conştiinței nu este un criteriu de evitare a MNO, laparoscopia în aceste condiții ar putea concretiza reuşita opțiunii.Material and methods: Prospective study(2008-2011) on 60 patients with blunt Splenic Injuries(SI): M:F/2:1, mean age 39,27±20,35 years, 21(35%)-isolated SI, 39(65%)- associated, RTS=7,66±0,5; ISS=19,06±8,95. Diagnostic tools: USG in 100%, CT in 48(80%), laparoscopy in 16(20,27%); Results: 13(21,66%) patients with SBP≤80mmHg: 11 polytrauma patients–IInd degree 7, IIIrd dgr.–5 (SI with pelvic trauma), 2 patients with isolated SI, all were stabilized by fluid perfusions, without vasoactive support. 3 polytrauma patients: II nd dgr.-2, III rd dgr.-1, with GCS≤12p. were successfully treated nonoperatively. The severity of SI(AAST) revealed: Istdgr.-9(15%), IInddgr.- 24(40%), IIIrddgr.-25(41,67%), IVthdgr.-2(3.33%), IIIrd degree prevailed, severe injuries being determined in 45%. Hemoperitoneum volume in IIIrd dgr. SI was 581,25±158,88(400-1000ml), in IInddgr.- 67,65±113,11ml (p<0,001). The blood transfusion volume in IIIrddgr. associated SI with thorax or musculo-skeletal trauma was significantly higher vs isolated SI (648,67±49ml vs 283,33±51ml, p<0,001), while in IInddgr. associated SI the average volume of blood transfusion was 452,5±379ml in contrast to 0 transfusions in isolated SI(p<0,05). NOM failure reported in 6(10%) cases: in 5(8,3%) because of SI with hemoperitoneum 1400±200ml (IIIrddgr. (2)-delayed splenic rupture, IVthdgr.(2)-isolated SI with prolonged bleeding, IInddgr.(1)-lienal pseudoaneurism) and 1(1,66%) failure case caused by jejunal rupture, the spleen being preserved.Conclusions: Both isolated and associated Ist-IIIrddgr. SI can be treated nonoperatively, IVthdgr. SI requiring close and complex monitoring. Reduction of haematocrit and expanded blood transfusions in polytrauma patients could not predict NOM failure. The volume and extent of hemoperitoneum could serve as a failure index of NOM when it exceeds 500ml. Lack of awareness is not a criterion to avoid NOM, laparoscopy reflecting the success of the option

    Morphological changes of viscera in case of temporary interruption of arterio-portal blood flow

    Get PDF
    Catedra de chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi”, Laboratorul de chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, Catedra de morfopatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Factorul determinant în tratamentul traumatismelor hepatice severe este rapiditatea cu care este controlată hemoragia activă, obiectivul primar fiind hemostaza completă cu scopul supravieţuirii pacientului. Scop. Studierea rolului „manevrei Pringle” în traumatismele ficatului la bolnavii hemodinamic instabili. Material și metode. Pentru cercetarea efectului ischemic asupra ţesuturilor organelor interne 15 animale au fost divizate în 3 loturi. Sistarea fluxului sangvin arterio-portal prin compresiunea ligamentului hepatoduodenal pe turnichet sau cu pensă a fost efectuată în diferit regim: intermitent pe interval de o oră (I – 15min. ischemie şi 10min. reperfuzie; II – ischemie permanentă pe 30min.; III – ischemie permanentă pe 45min.). Tuturor animalelor indiferent de regimul ischemiei peste 10min. de reperfuzie s-au prelevat piese ale organelor interne pentru studiu morfopatologic. Rezultate. Modificările din organele interne sunt dependente de regimul de sistare a fluxului arterio-portal. În ischemia permanentă de 45 min modificările distrofice granulare, şi vacuolare persistă până la apoptoză şi necrobioză, iar în ischemia permanentă cu durata de 30 min tulburările microcirculatorii sunt mai puţin accentuate, staza venoasă este mai puţin pronunţată. În plus, modificările macroscopice distale de sistare a fluxului arterio-portal, manifestate prin stază marcată în cazul regimului de ischemie de 45 min mărturisesc despre potenţialele complicaţii ale manevrei Pringle, inclusiv şi rupturi spontane de organ. Concluzii. Fiind urmat de modificări morfologice mai puţin marcate în organele interne în regim intermitent, intervalul de timp optimal de sistare temporară a ficatului din circuitul sangvin prin pensarea ligamentului hepatoduodenal este сel de o oră cu regim intermitent: ischemie - 15min, urmată de reperfuzie - 10min.Introduction. The determinant factor in severe liver injuries treatment is the speed of active bleeding control and the primary objective is complete hemostasis in order to save patient`s life. Aim. To study the role of „Pringle maneuver” in liver trauma in hemodinamically unstable patients.Material and methods. In order to assess the ischemic effect in visceral tissues 15 animals were divided in 3 groups. Interruption of arterio-portal blood flow by the means of hepatoduodenal ligament tourniquet clamping was performed in different regimens: intermittent (1 hour) – 15 min ischemia and 10 min reperfusion (I group); permanent ischemia (30 min) (II group); permanent ischemia (45 min) (III group). Specimens of visceral organs were collected for morphology from all animals after 10 min of reperfusion. Results. Visceral modifications depend on the regimen of arterio-portal blood flow interruption. In case of 45 min permanent ischemia the granular and vacuolar dystrophic changes persist until apoptosis and necrobiosis, while in 30 min permanent ischemia microcirculatory changes are less evident and venous stasis is less intense. Moreover, macroscopic changes distal to blood flow clamping manifested by intense stasis in case of 45 min permanent ischemia speak in favor of potential complications of Pringle maneuver, including spontaneous organ rupture. Conclusion. The optimal regimen of interruption of arterio-portal blood flow is the intermittent (1 hour) – 15 min ischemia and 10 min reperfusion one, because it leads to less evident morphological changes of the visceral organs

    Method of hemostasis and liver regeneration in hepatic injury

    Get PDF
    Catedra de chirurgie nr.1 „Nicolae Anestiadi” și Laboratorul de chirurgie Hepato-Pancreato-Biliară, Catedra de morfopatologie, USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău, Republica Moldova, Conferința stiințifică „Nicolae Anestiadi – nume etern al chirurgiei basarabene” consacrată centenarului de la nașterea profesorului Nicolae Anestiadi 26 august 2016Introducere. Elaborarea noilor preparate hemostatice locale rămâne un obiectiv imperios al cercetărilor recente. Scop. Studierea efectului hemo- şi biliostatic şi procesele reparative ale ficatului la utilizarea adezivului biologic tisular glutar-albuminic (AGA) prin modelarea leziunii traumatice. Material și metode. Pentru cercetarea hemostazei în leziunile ficatului s-au utilizat 16 şobolani. Prin laparotomie s-au modelat leziuni traumatice, iar pentru hemostază s-a utilizat AGA (sol.glutaraldehidă10%+sol. albumină35%, 1:4), pregătit ex tempore, aplicat pe suprafaţa sângerândă a plăgii (I lot), sau după sistarea temporară a fluxului sangvin arterio-portal (II lot). S-a cercetat efectul hemostatic (polimerizare completă și hemostază definitivă) cu studiu macro- şi microscopic postmortem. Rezultate. Timpul suficient pentru hemostază a fost 133,44±14,99sec (I lot) și 34,60±2,39sec (II lot) respectiv, (p<0,001). La examenul histopatologic în dinamică focarele de necroză şi necrobioză a hepatocitelor, dar separate de parenchimul hepatic cu o reacţie de demarcare constituită din limfocite, macrofage, reticulo-endoteliocite stelate cu fibroblaste solitare şi fibre de colagen (7zi) se substituie cu ţesut conjunctiv cu o reţea fină de fibre colagenice, vase capilare sau o zonă predominant celulară cu caracter fibroblastic-macrofagal (14zi). Peste 21 zile procesele de organizare şi regenerare sunt prezentate de ţesut conjunctiv format între parenchimul hepatic cu modificări distrofice granulare şi adeziv, ultimele încapsulate complet sau cu mase reziduale de AGA. În 28 zile capsula ficatului se restabileşte prin maturizarea ţesutului conjunctiv. În parenchimul hepatic adiacent se depistează modificări distrofice proteice granulare și activizarea moderată a celulelor reticuloendoteliale. Concluzii. Studiul experimental a demonstrat un efect hemo- şi biliostatic rapid, adecvat şi sigur al AGA. Morfologic s-a depistat persistenţa proceselor de organizare şi resorbţie a adezivului, iar în ţesutul hepatic adiacent – activizarea proceselor regenerativ-compensatorii favorabile. Utilizarea AGA cu concentraţie redusă de albumină (35%) nu influenţează efectul hemo- şi biliostatic în leziuni traumatice ale ficatului.Introduction. Elaboration of new local hemostatic agents is a major objective of recent research. Objective. To study the hemo- and biliostatic effect as well as liver tissue regenerative process using albuminglutaraldehyde (AGA) tissue adhesive by means of liver injuries models. Material and methods. Hemostasis study in liver injuries was performed on 16 Wistar rats. Median laparotomy and liver injuries modeling was performed. In order to achieve hemostasis AGA (10 % glutaraldehyde and 35% albumin solutions, ratio 1:4) was prepared ex tempore. AGA was applied on the bleeding hepatic surface (I group) or after arterio-portal blood flow was temporarily obstructed (II group). The hemostatic effect was evaluated (complete polymerization and definitive hemostasis). Macro- and microscopic study was performed postmortem. Results. The time necessary for hemostasis was 133.44±14.99 sec (I group) and 34.6±2.39 sec (II group), (p<0.001). The histological study revealed liver cell necrosis and necrobiosis delimited from liver parenchyma by lymphocytes, macrophages, reticular-endothelial cells with few fibroblasts and collagen fibres (day 7) which are substituted by connective tissue with a fine collagen network, capillary vessels or a predominant fibroblastic-macrophageal cellular area (day 14). After 21 days the regeneration process is represented by a layer of connective tissue formed between the AGA and liver parenchyma showing granular dystrophia. These areas are completely incapsulated or with residual AGA. After 28 days liver capsule is completely regenerated through connective tissue maturing. In the adjacent liver parenchyma proteic granular dystrophy is observed with moderate activation of reticular-endothelial cells. Conclusions: Experimental study demonstrated a rapid, adequate and reliable hemo- and bilio-static effect. Morphology showed persistence of the AGA organisation and resorbtion process with activating of the regenerative-compensatory favourable processes in the adjacent liver tissue. Using AGA with reduced albumin concentration (35%) has no influence on the hemo-and biliostatic effect in cases of traumatic liver injuries
    corecore