Combined IPL treatment with PRP

Generalităţi. Îmbătrânirea reprezintă un proces ireversibil din cauza reducerii densităţii colagenului la nivelul epidermei. În consecinţă, pielea se subţiază, devine fragilă, cu apariţia capilarelor multiple şi a petelor pigmentare. IPL (photorejuvenare) reprezintă terapia noninvazivă cu lumină intens pulsată, care reduce petele maronii, hiperpigmentaţiile (melasma) şi capilarele sparte, stimulând sinteza de colagen nou şi elastină. Bioregenerarea tenului prin injectarea de plasmă proprie – PRP (Platelet Rich Plasma) este o metoda alternativă, noninvazivă de rejuvenare a tenului, care asigură o strălucire evidentă, precum şi reducerea semnificativă a ridurilor superficiale. Avantajul major al acestei metode constă în aceea că utilizează propriul material al pacientei/pacientului, fiind vorba nu de produşi de sinteză, ci de propriile celule ale organismului, responsabile de repararea şi regenerarea ţesuturilor. Efectele locale sunt exprimate în revitalizarea şi regenerarea celulelor dermei; netezirea, ameliorarea ridurilor şi cutelor de mici adâncimi, dificil de tratat prin alte metode; stimularea producerii de colagen nou. Obiectiv. Studierea eficacităţii metodelor combinate de tratament în rejuvenarea cutanată. Material si metode. Studiul s-a efectuat pe un număr de 25 de paciente cu vârste cuprinse între 40-65 de ani, în perioada de toamnă. Procedurile aplicate au fost IPL şi PRP – bioregenerarea cu extracte autologe de plasmă şi trombocite. Periodicitatea a fost de 3-5 şedinte IPL, la un interval de 3 săptămâni, şi 3-4 şedinţe PRP la un interval de 2 săptămâni. Pe întreaga durată a tratamentului, au fost administrate creme cu efect de hidratare intensă, bazate pe acid hialuronic, dar şi creme reparatorii cu Zn şi Cu. Protecţia solară cu SPF30 a fost aplicată zilnic de fiecare pacient. Paralel cu tratamentul facial, au fost indicate şi nutricosmetice în bază de omega 3-6-9. Rezultate. Efectele obţinute în urma acestui studiu au fost: pacientele cu vârste cuprinse între 40-50 de ani, au avut cele mai satisfăcătoare rezultate (reducerea semnificativă a capilarelor, petelor maronii şi ridurilor de expresie). Aspectul exterior al tenului feţei era luminos şi intens revigorat. Relieful cutanat s-a îmbunătăţit considerabil. Pacientele cu vârste cuprinse între 50-60 de ani, la fel, s-au bucurat de rezultate evidente, o piele mult mai fermă şi tonifiată. În ceea ce priveşte ridurile, eficacitatea a fost mult mai mică, fiind nevoie de fillere cu acid hialuronic. Concluzii. Combinarea tratamentelor de rejuvenare facială ne oferă o satisfacţie şi apreciere maximă a pacienţilor noştri. Cele 2 metode rezultă într-o eficacitate excepţională a elasticităţii epidermei, într-un aspect vizibil întinerit al epidermei. Iată de ce, în perspectivă, se recomandă combinarea a 2 şi mai multe proceduri în estetica facială.Introduction. Skin aging is irreversible, which includes the biodegradation of collagen and elastin fibers. Evidence of increasing age includes wrinkles, pigmented spots, fragile capillaries and sagging skin. IPL- Intence pulsed light- is a non- invasive and non-ablative treatment that uses high intensity pulses of visible light to improve the vascular lesions, hyperpigmentary spots and facial wrinkles. PRP- Platelet –Rich Plasma, is a fraction of our own blood drawn off and spun down and then reapplied or injected to create improved tissue health. Objective. To study the effectiveness of combined treatment IPL + PRP in skin rejuvenation. Material and methods. Our study was based on the 25 female patients with the age between 40-65 years old. They underwent the combined treatment of IPL and PRP . During the treatments were indicated Cremes based on hyaluronic acid and also reparative cremes with Zn and Cu. It is important to mention that all of them used sunscreens SPF30. The study was performed in autumn period. The IPL treatments were spaced 3 weeks appart (3-5 sessions) and the PRP (3-4 sessions) was performed at 2 weeks interval. All the patients were taking Omega 3-6-9 suppliments. Results. The efficacy of the combined treatment was impressive for the group of 40-50 according to the reduction of capillaries, hyperpigmented spots and visibly improved skin elasticity and firmness. The group of 50-60 also had good results according to the firmness, capillaries and pigmented spots, but the wrinkles which are already deep at their age, of course, need Hyaluronic acid fillers. Conlcusion. The combined treatment of IPL and PRP proved to be a great success according to the efficacy. Our goal is to combine multiple types of anti-aging treatments which are giving the best results

Efficacy of Meso-Genesis BP3 in modern treatment of alopecia

Generalităţi. Problema căderii părului deranjează foarte mulţi pacienţi, iar cauzele care duc la acest proces sunt destul de diverse. Dar, indiferent de cauză, se evidenţiază acelaşi tablou patogenetic, aceleaşi mecanisme: dereglarea microcirculaţiei scalpului, microinflamaţii (mulţi agenţi toxici şi substanţe proinflamatorii în jurul foliculului) şi, în cele din urmă, există schimbări structural-funcţionale ale proprietăţilor pielii şi ale foliculului pilos. În clinica noastră, s-a evaluat eficacitatea preparatului injectabil Meso-Genesis BP3 (Wharton’s Jelly Peptide P199™, Hexapeptide-17, Acetil tetrapeptid-3, Biohanin A, Acetil tetrapeptid-2), produs de ABG Lab. (SUA). Material şi metode. Studiul a inclus 7 persoane cu vârste cuprinse între 26 şi 46 de ani, cărora li s-a efectuat un curs de mezoterapie cu preparatul Mezo-Genesis BP3. Cursul de terapie a inclus 5 sesiuni cu introducere intradermală la nivelul scalpului, cu o prelucrare prealabilă cu clorhexidină, la fiecare 7-14 zile. Injectarea a fost efectuată sub un unghi de 45°, într-un volum total de 2,5 ml per sesiune. Acul – 31G x 4 mm. Grupul de studiu s-a constituit din pacienţi cu alopecie difuză [4], alopecie androgenetică, gradul 1-2 după Ludwig [2], alopecie areată [1]. S-a efectuat un examen clinic, de laborator şi trichoscopia cu ajutorul camerei Aramo SG, cu capacitatea de mărire de 60, 200, 1000 de ori. Prelucrarea şi gestionarea istoricului electronic de date al pacienţilor a avut loc cu ajutorul soft-ului Hair XP Pro. În cadrul studiului, s-a efectuat Hair Pull-test, s-a calculat numărul de fire de păr pe cm2 , diametrul mediu al firului de păr, s-a efectuat măsurarea reţelei capilare. Rezultate şi discuţii. Acuze generale: căderea intensivă a părului, episodic – sensibilitatea algică a pielii capului, rareori senzaţie de “ace” pe suprafaţa scalpului. Pacienţii cu AGA şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la rărirea şi subţierea părului în zona fronto-parietală şi în zona coroanei. Pacientul cu alopecie areată a acuzat apariţia bruscă a focarului fără simptomatică anterioară. Analiza iniţială a pacienţilor, înainte de tratament, este prezentată în tabelul 1. Înainte de tratament, numărul mediu de fire extrase în hair pull-test a fost de 11,7; după tratament – 2,3. Înainte de tratament, cantitatea medie de fire pe cm2 a fost 142, după tratament – 197. Diametrul mediu al firului de păr înainte de tratament a fost de 0,065 mm, după – 0,087 mm. Capilarele, situate intradermal, nu au fost detectate înainte de tratament, dupa tratament diametrul mediu al capilarelor a fost de 0,006 mm. Studiul complet al pacienţilor după tratament este prezentat în tabelul 2. Concluzii. Conform datelor obţinute, preparatul trichologic injectabil Meso-Genesis BP3 este recomadat în tratamentul alopeciei difuze, alopeciei androgenice şi alopeciei areata.Overview. Hairloss is a major problem among dermatologic patients, which is caused by different factors. Whatever the causative agent is, the pathogenetic processes are the same: deregulations of microcirculation at the level of the scalp, microinflammation (a lot of toxic and proinflammatory substances are present around hair follicle) and, as a result, structural and functional changes in tegument and hair follicle as well. We have tested the efficacy of injectibil medicine Meso-Genesis BP3 (Wharton’s Jelly Peptide P199TM, Hexapeptide-17, Acetil peptide-3, Biohanin A, Acetil teterapeptid-2) produced by ABG Lab. (USA). Material and methods. A total number of 7 patients aged from 26 to 46 years old were included in the research; they received 1 course of treatment with Meso-Genesis BP3. One course of therapy has included 5 intradermal injections of the remedy into scalp, with initial application of chlorhexidine solution, once in one or two weeks. Injection was made at an angle of 45° with a total volume of 2.5 ml per one session. Needle – 31Gx4mm. Patients with diffuse alopecia (4), androgenic alopecia the 1st – the 2nd Ludwig degree (2), alopecia areata (1) were included in the study. Clinical and laboratory examination, as well as trichoscopy using Aramo SG with 60,200 and 1000 zoom were done. Electronic data of the patients have been processed using Hair XP PRO soft. Hair Pull-test, the number of hair shafts per 1 cm2 , hair shaft average diameter and measurement of capillary network were calculated. Results and discussions. Main patients’ complaints were intensive hairloss, occasionally pain sensibility of the scalp tegument, rarely paresthesia sensations. Patients with androgenic alopecia have been worried about thinning of the hair shafts at the fronto-parietal and crown scalp region. One patient with alopecia areata presented complaints on a sudden appearance of asymptomatic alopecic foci. Initial analysis of the patients, before the treatment, is presented in Table 1. Before treatment an average number of hair shafts that have been extracted during the hair pull test was 11,7; after treatment – 2,3. Before treatment an average number of hair shafts per 1 cm2 was 142, after treatment – 197. Mean diameter of the hair shaft before the treatment was 0,065 mm, after – 0,087 mm. Intradermal capillaries haven’t been detected before the treatment, although after treatment they were 0,006 mm. A complex study of patients after treatment is presented in table 2. Conclusions. In accordance with the data that have been obtained, an injectable thrihologic remedy Meso-Genesis BP3 is recommended for treatment of diffuse alopecia, androgenic alopecia and alopecia areata

Bullous morphea – a case report

Catedra Dermatovenerologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chişinău, Republica Moldova, Congresul V Național de Dermatologie cu Participare Internațională, 9-11 Iunie 2016, Chișinău, Republica Moldova, Catedra Dermatovenerologie, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” Chişinău, Republica MoldovaGeneralităţi. Morfeea, cunoscută ca sclerodermie localizată, este o dermatoză, caracterizată prin depozitarea excesivă de colagen, ceea ce duce la îngroşarea dermului şi ţesutului subcutanat. Morfeea poate fi în plăci, generalizată, liniară sau buloasă. Forma buloasă este rar întâlnită, afectând mai des membrele inferioare, porţiunea inferioară a abdomenului şi a toracelui. Au fost raportate aproximativ 100 de cazuri în literatura de specialitate dermatologică. Formarea bulelor pe leziunile de morfee este neclară. Etiopatogenia afecţiunii nu este cunoscută şi tratamentele au efecte modeste. Cel mai frecvent, această boală are evoluţie benignă, doar cu atingeri cutanate, fără afectarea organelor interne, deşi există cazuri care pot evolua spre o formă sistemică a bolii. Prezentare de caz. O pacientă în vârstă de 61 de ani, care s-a prezentat pentru tratament în Spitalul Dermatologie şi Maladii Comunicabile, cu diagnosticul „sclerodermie în plăci”, prezenta acuze de erupţii cutanate, cu localizare în regiunea submamară, pe abdomen (partea inferioară), regiunea lombară, pliurile inghinale, însoţite de senzaţii de prurit şi arsuri. Pacienta a relatat despre apariţia unei plăci dure la palpare, cu 8 ani în urmă, cu localizare în porţiunea inferioară a abdomenului care, ulterior, s-a extins în dimensiuni, apoi au apărut leziuni edematoase în regiunea submamară, devenite în timp dure. Acum 5 ani, în zona regiunii lombare, s-a observat apariţia leziunilor buloase la periferia plăcilor de morfee. A administrat tratament în stationar şi ambulator, fără efect terapeutic. Anamneza medicală a relevat prezenţa hipertensiunii arteriale şi cardiopatiei hipertensive. Examenul dermatologic a evidenţiat prezenţa plăcilor de culoare alb-sidefi e, indurate la palpare, cu pseudobule la periferie, fi ind localizate la nivelul regiunii lombare. Examinările paraclinice de rutină (analiza generală a sângelui, analiza sumară a urinei, probele biochimice) au fost în limitele normei. Testele serologice pentru boala Lyme, anti-ADN dublu catenar, celule LE au fost negative. Biopsia cutanată a prezentat un pattern sclerodermiform, cu straturi epidermale atrofi ate, formate din 2-3 straturi de celule, stratul bazal nivelat, dermul cu omogenizarea fi brelor de colagen, sărac în celule, mai multe eritrocite în lichidul din bule subepidermice, fi ind prezent şi infi ltratul perivascular limfocitar. S-a stabilit diagnosticul de morfee generalizată, formă buloasă. S-a iniţiat un tratament antioxidant (tocoferol), imunosupresor (hidroxiclorochină) şi topic (corticosteroizi de potenţă înaltă), efectele curative dovedinduse destul de modeste. Discuţii. Morfeea, forma buloasă, a fost pentru prima dată descrisă de Morow, în 1896. Etiopatogenia încă nu este clară. Au fost propuse mai multe mecanisme: formarea bulelor, cauzată de limfedem şi dilatarea vaselor limfatice, care apar în urma obstrucţiei vaselor de procesul scleros; modifi cările vasculare ca pseudoscleroză sau arteritele au un rol în formarea bulelor; traumatismele locale pot avea şi ele un rol esenţial în formarea acestora. Concluzii. Cazul este interesant din punct de vedere al formei clinice de „morfee generalizată buloasa”, care este rar întâlnită în practica dermatologică, având o evoluţie trenantă şi persistentă, iar mecanismul patogenetic rămâne a fi obscur.Introduction. Morphea, known as localized scleroderma, is a dermatitis characterized by storing excess collagen, which leads to thickening of the dermis and subcutaneous tissue. Morphea can be in plaques, generalized, linear or bullous forms. Bullous form is the rare one, it is aff ecting most commonly the legs, the lower portion of the abdomen and the chest. There were reported about 100 cases in the dermatological literature. Blistering lesions of morphea are unclear. The etiopathogeny of the disease is unknown and treatments have modest eff ects. Most commonly this disease is benign, only touching the skin without aff ecting the internal organs. Although there are cases which can develop into a systemic form of the disease. Case report. We present the case of a patient aged 61 years, who was referred for treatment with the diagnosis “scleroderma in plaques”. She was complaining of skin rashes localized in submammary region, on the lower region of abdomen, lumbar region, inguinal folds, accompanied by itching and burning sensation. Th e patient reported the appearance of tough plaques 8 years ago, localized in the lower abdomen region; later the plaques increased, then appeared edematous lesions in inframammary area, which in time became tougher. Five years ago appeared in the lumbar region bullous lesions on the periphery of morphea plaques. She received inpatient and outpatient treatment without therapeutic eff ect. Medical history showed the presence of high blood pressure and hypertensive cardiomyopathy. Dermatological examination showed the presence of pearly-white plaques harsh on palpation, with pseudoblister on the lesion edge, localized in the lumbar region. Routine laboratory examinations (blood test, brief analysis of urine and biochemical tests) were within normal limits. Serological tests for Lyme disease, anti-dsDNA, LE cells were negative. Th e skin biopsy showed sclerodermiform pattern with atrophied epidermal layers, composed of 2-3 layers of cells, the basal layer is leveled. In the dermis collagen fi bers are homogenized and poor in cells, some erythrocytes were found in the liquid from subepidermal blister and perivascular lymphocytic infi ltrate is present. Th e patient was diagnosed with “generalized morphea, bullous form”. Th e treatment was initiated with antioxidants (tocopherol), immunosuppressants (hydroxychloroquine) and topical (high potency corticosteroid), the healing eff ects were poor. Discussions. Bullous form of morphea, was fi rst described by Morrow in 1896. Th e etiopathogenesis is still unknown. It was suggested that bullae formation is attributed to lymphedema caused by dilatated lymphatic vessels, which occurs as a result of lymphatic obstruction from the sclerodermatous process; the vascular changes like arteritis and phlebosclerosis also play a role in bullae formation; and local thrauma. Conclusion: Th e “generalized bullous morphea” case is interesting in terms of clinical form which is rarely encountered in dermatological practice, is in continues exploration and pathogenetic mechanism remains little known

Incontinentia pigmenti – clinical cases in 3 generations

Generalităţi. Incontinentia pigmenti sau sindromul Bloch-Sulzberger este o afecţiune genetică, cu transmitere dominant X-lincată, caracterizată prin leziuni cutanate cu evoluţie stadială, asociate cu anomalii ale sistemului nervos central, oft almologice, dentare, care se manifestă doar la nou-născuţii de sex feminin, întrucât produșii de concepţie de sex masculin nu supravieţuiesc până la naștere. Scopul lucrării. Evidenţierea originii genetice a maladiei, mai exact transmiterea dominantă, legată de cromozomul X. Material și metodă. Este prezentat cazul clinic al unei paciente în vârstă de 6 ani, diagnosticată cu incontinentia pigmenti, care acuză leziuni cutanate (macule hiperpigmentate, însoţite de fenomene de hiperkeratoză) și retard mental. Mama și bunica fetiţei suferă de aceeași maladie. Mama, în vârstă de 35 de ani, prezintă anamneză obstetricală patologică: o sarcină extrauterină și un avort spontan la 12 săptămâni de gestaţie. Concluzie. Incontinentia pigmenti este o afecţiune genetică, cu transmitere dominant X-lincată. Așadar, gena care produce boala este legată de cromozomul X, responsabil de sexul individului uman. Pentru sexul masculin, patologia este letală (97%), produsul de concepţie murind încă în perioada de dezvoltare intrauterină.Generalities. Incontinentia pigmenti or Bloch-Sulzberger syndrome is a genetic disorder X-linked dominant transmitted, characterized by skin lesions evolving stage, associated with central nervous system abnormalities, ophthalmic, dental, manifested only to newborns sex femenin, whereas products of conception male do not survive to birth. Objectives. To determine the genetic origin of disease, specifi cally linked to chromosome X. dominant transmission. Materials and methods. Presented clinical case of a patient aged 6 years old, diagnosed with incontinentia pigmenti, showing skin lesions (patches of increased pigmentation, accompanied by phenomena hyperkeratosis) and mental retardation. Th e girl’s mother and grandmother suffer from the same malady. The mother, aged 35, presents obstetric pathological history: an ectopic pregnancy and a miscarriage at 12 weeks of gestation. Conclusion. Incontinentia pigmenti is attributed to the X-linked genetic disease transmitted by dominant gene that causes the disease and by it is linked to the X chromosome, responsible for sex of a human individual. For males, the pathology is fatal (97%), the off spring will die during the period of intrauterine development

Congenital ichtyosis – a clinical research

Generalităţi. Ihtiozele ereditare reprezintă un grup heterogen de manifestări descuamative cutanate, cum ar fi ihtioza vulgară şi ihtioza X-lincată, sunt cele mai frecvente. Material şi metode. Au fost analizate fişele de observaţie clinică (111 cazuri) ale pacienţilor cu ihtioze ereditare, trataţi în perioada 1986-2015, în ale cadrul Spitalului Dermatologie şi Maladii Comunicabile. Rezultate. Vârsta pacienţilor a oscilat între 1-18 ani (m/f –42/69; rural/urban – 87/24). Spectrul nosologic depistat s-a prezentat în felul următor: ihtioză vulgară – 76 (68,5%) cazuri; eritrodermia ihtioziformă non-buloasă Brocq – 23 (20,7%) cazuri; eritrodermia ihtioziformă buloasă Brocq – 3 (2,7%) cazuri; ihtioza X-lincată – 7 (6,3%) cazuri; sindromul Netherton – 2 (1,8%) cazuri. Aşadar, transmiterea autosomal-dominantă s-a constatat în 79 (71,2%) cazuri, autosomal-recesivă – în 25 (22,5%) cazuri şi X-lincată – în 7 (6,3%) cazuri. Toţi bolnavii prezentau în antecedente pusee repetate de amigdalită, bronşită, pneumonie, infecţii virale acute, piodermie, anemie. Întârzierea dezvoltării somatice şi intelectuale s-a consemnat în 32 (28,8%) cazuri. Au fost evidenţiate următoarele forme clinice de ihtioză vulgară, care aveau o evoluţie benignă: forma simplex – 70 de cazuri; xerodermia şi forma nigricans – câte 3 cazuri. Debutul maladiei a avut loc între 2 şi 12 luni de viaţă, constatându-se în 53 (69,7%) cazuri, între 1-4 ani – în 17 (22,3%) cazuri şi peste 4 ani – 6 (8%) cazuri. Tabloul clinic prezenta, în marea majoritate a cazurilor, o descuamaţie predominantă pe părţile de extensie ale membrelor, mai puţin pe trunchi, faţă, scalp, cu scuame fi ne, albicioase, excepţie fi ind forma nigricans. Manifestările descuamative de ihtioză au fost completate cu hiperkeratoză caloasă a coatelor şi genunchilor, keratoză pilară, accentuarea pliurilor palmare şi plantare în 51 (67,1%) cazuri. Ihtioza X-lincată a fost caracterizată prin debut în primele 6 luni de viaţă, o evoluţie benignă, scuame mari poligonale, absenţă keratozei pilare şi a atingerilor palmoplantare. Debutul formelor eritrodermice de ihtioză (eritrodermia ihtioziformă non-buloasă recesivă, eritrodermia ihtioziformă buloasă dominantă) s-a constatat la naştere, având un aspect de „bebe collodion” în majoritatea cazurilor, cu ameliorare în 10-14 zile. O evoluţie gravă, cu afectarea cutanată ulterioară generalizată, s-a observat în 18 (69,2%) cazuri, asociindu-se cu onicodistrofi i şi distrofi i pilare, în jumătate din cazuri. De menţionat o evoluţie extrem de severă la 3 pacienţi cu eritrodermie ihtioziformă buloasă, debutând în primele zile de viaţă, cu bule şi decolări epidermice. Aspectul clinic ulterior prezenta scuame groase, verucoase, gri-brune, acoperind suprafaţa cutanată eritematoasă, keratodermie palmo-plantară, onicodistrofi i, alopecie, suprainfecţii cutanate. Debutul sindromului Netherton s-a constatat în primele 3-4 luni de viaţă, manifestările clinice cutanate fiind prezente în 3 aspecte: ihtioza liniară circumfl exă Comel, manifestări atopice şi distrofii pilare (hipotrihoză, trichorrhexis invaginata). Tratamentul ihtiozelor a inclus preparate topice cu uree, acid salicilic, emoliente, vitamina A, având un efect curativ bun la bolnavii cu ihtioză vulgară (xerodermie simplă) şi o ameliorare neînsemnată, temporară, în celelalte forme studiate. Concluzii. Profilul ihtiozelor constată predominarea sexului feminin, precum şi a formelor clinice de ihtioze dominante cu evoluţie benignă şi răspuns bun la tratament, excepţie fiind eritrodermia ihtioziformă buloasă Brocq. De menţionat, gravitatea şi rezistenţa la tratament a formelor recesive de ihtioză. Din punct de vedere profilactic, sfatul genetic reprezintă singura posibilitate de a efectua diagnosticul antenatal.Overview. Congenital ichtyosis represents a heterogenous group of desquamative skin disorders among which the most frequent are ichtysosis vulgaris and X-linkate ichtyosis. Material. 111 medical fi les of patients with congenital ichtysosis, who have been treated at the Hospital of Dermatology and Communicable Diaseases during 1986-2015, were included in the reasearch. Results. Patients’ age has oscillated from 1 till 18 years old (m/f-42/69; rural/urban – 87/24). Range of clinical forms included, as follows: ichtyosis vulgaris – 76 (68.5%) cases; non-bulous ichtyoziform erythroderma – 23 (20.7%) cases; bullous ichtyoziform erythroderma of Brocq – 3 (2.7%) cases; X-linkate ichtyosis – 7 (6.3%) cases; Netherton syndrome – 2 (1.8%) cases. Th us, autosomal-dominant transmission of the disease was established in 79 (71.2%) cases, as well as autosomal-recessive was present in 25 (22.5%) cases and X-linkate in 7 (6.3%) cases. All patients prior have developed recurrent episodes of amigdalitis, bronchitis, pneumonia, acute viral infections, pyodermas and anemia. Both, somatic and mental retardation, were seen in 32 (28.8%) cases. Benign forms of ichtyosis vulgaris were described as follows: simple form in 70 cases; xeroderma and nigricans form 3 cases of each. Onset of the disease between 2 and 12 months old was observed in 53 (69.7%) cases, from 1 till 4 years old in 17 (22.3%) cases and aft er 4 years in 6 (8%) cases. In majority of cases, a desquamation with fi ne white scales on extensor surface of limbs, less on trunk, face and scalp of the patients were seen; nigricans form was an exception. Also, a massive hyperkeratotic depositions on patients’ elbows and knees were present, as well as follicular hyperkeratosis with accentuated skin markings on palms and soles were observed in 51 (67.1%) cases. Cases of X-linkate ichtyosis have been chracterized by an early onset within fi rst 6 months of patients’ life, a benign evolution of the disease, large polygonal scales, absence of follicular hyperkeratosis and involvement of palms and soles. Onset of ichtyosiform erythroderma (recessive non-bullous and dominant bullous forms) was described at delivery with “collodion bebe” manifesations, as well as benign evolution, in majority of cases, on the 10-14th days of life. A severe progression of the disease with generalized skin involvement was seen in 18 (69.2%) cases, associated with onichodystrophy and trichodistrophy in a half of cases. It is important to notice an extreme severe evolution of bullous ichtyosiform erythroderma in 3 children with early onset, bulla and wide exfoliation of the epidermis. Late clinical manifestations were presented by multilayered, verrucose, gray-brown scales, which covered a generalized erythema; palmo-plantar keratoderma, onicodystrophy, alopecia and pyodermas were seen as well. Development of Netherton syndrome was established in the fi rst 3-4 months of patients’ life. Clinical aspects included as follows: liniar ichtyosis Comel, atopic eczema and trichodystrophy (hypotrichosis and trichorrhexis invaginata). Topical treatment has involved remedies with urea, salicylic acid, emolients and vitamin A with a good eff ect in patients with ichtyosis vulgaris (xeroderma, simple form) and a temporary benefi c result in other forms. Conclusions. Ichtyosis occurs mostly in females; prevalence of dominant forms with a benign evolution and positive response to topical treatment were observed; only bullous ichtyosiform erythroderma of Brocq made an exception. Ressecive forms of ichtyosis were marked by severe evolution and treatment resistance. Consultation of a genetic specialist repersents a unique solution for antenatal prohylaxis of the disease

Pemfigusuri autoimune (profunde şi superficiale): protocol clinic naţional PCN-239

USMF „Nicolae Testemiţanu”, IMSP SD și MCAcest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătăţii al RM, constituit din reprezentanţii Catedrei Dermatovenerologie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”. Protocolul naţional este elaborat în conformitate cu ghidurile internaţionale actuale privind pemfigusul şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituţionale, în baza posibilităţilor reale ale fiecărei instituţii în anul curent. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor instituţionale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic naţional

Sifilisul: protocol clinic naţional PCN-374

Protocolul național a fost elaborat în conformitate cu: - Ghidul național de conduită a infecțiilor cu transmitere sexuală (aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr.68 din 31 ianuarie 2015); - WHO guidelines for the treatment of Treponema pallidum (syphilis), 2016

Psoriazisul la adult: protocol clinic naţional PCN-122

Protocolul național este elaborat în conformitate cu ghidurile internaționale actuale privind psoriazisul și va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor instituționale, în baza posibiltăților reale ale fiecărei instituții în anul curent. La recomandarea MS, pentru monitorizarea protocoalelor instituționale pot fi folosite formulare suplimentare, care nu sunt incluse în protocolul clinic național