47 research outputs found

    Obstacles in revealing and treatment of tuberculosis

    Get PDF
    Şcoala de Managment în Sănătatea Publică USMF „Nicolae Testemţanu”Tuberculosis is a major public health problem for Republic of Moldova. This article presents the results of some investigations of the factors that prevent from diagnosing and treatment of this disease. These factors identification will provide the opportunity to understand better and get rid of the reasons that influence to diagnostecate late the disease and the ineffective result of its treatment. The precocious diagnosis of the infected persons and the beginning of an effecient treatment could reduce the death rate, the spread of this disease as well as the ways to prevent the serious forms of it among people. Tuberculoza (TB) este o problemă majoră de sănătate publică pentru Republica Moldova. În acest articol sunt prezentate rezultatele studiului factorilor ce constitue bariere în depistarea şi tratamentul tuberculozei. Identificarea factorilor ce crează bariere în depistarea şi tratamentul tuberculozei va da posibilitate de a înlătura cauzele care influenţează la depistarea tardivă a maladiei şi rezultatul neefectiv al tratamentului. Depistarea precoce a persoanelor infectate şi iniţierea tratamentului standartizat, va reduce mortalitatea, transmiterea bolii şi prevenirea apariţiei formelor multidrogrezistente în rândurile populaţiei

    Conlucrarea Serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice cu asistența medicală primară la nivel teritorial

    Get PDF
    Scopul. Evaluarea practicilor de conlucrare intra-sectorială a Serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice (SSSSP) cu asistența medicală primară (AMP) la nivel teritorial, pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a interacțiunii acestor servicii. Obiective. Analiza experienței internaționale și naționale privind interacțiunea intrasectorială, a serviciilor responsabile de supravegherea în domeniul sănătății publice cu prestatorii de asistență medicală primară la nivel teritorial; analiza practicilor existente de conlucrare a specialiștilor din cadrul SSSSP cu AMP la nivel teritorial; viziuni de dezvoltare a cooperării intra-sectoriale în domeniul sănătății publice din punctul de vedere a factorilor de decizie din AMP și SSSSP; elaborarea recomandărilor pentru îmbunătățirea conlucrării dintre Serviciul de supraveghere de stat a sănătății publice cu asistența medicală primară. Materiale și metode. Tipul de studiu mixt: Componenta calitativă – interviuri în profunzime (nr. 14) cu managerii CSP și AMP. Partea cantitativă – aplicarea chestionarului elaborat în interesul studiului specialiștilor din cadrul SSSSP și medicilor de familie din cadrul AMP (eșantion: 629 de persoane). Metodele studiului: istorică, statistică, comparativă, analitică, grafică. Rezultate obținute. Managerii au apreciat conlucrarea serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice cu asistența medicală primară la nivel teritorial ca nesatisfăcătoare, menționând că există loc de mai bine și că este nevoie de mai multă deschidere și comunicare, implicare și dăruire din ambele părți. Ultima reformă a Serviciului de supraveghere de stat a sănătății publice (anul 2018) prin crearea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică cu zece Centre de Sănătate Publică teritoriale a influențat negativ anume în teritoriile administrative arondate Centrului de Sănătate Publică teritorial. Respondenții au accentuat că alerta pandemică provocată de infecția COVID-19 a influențat implicarea mai activă și a servit drept catalizator pentru îmbunătățirea conlucrării intra-sectoriale. În studiul cantitativ, aproximativ jumătate din respondenți (49,1%) au răspuns că există bariere în conlucrare, iar principalele bariere menționate au fost: viziuni diferite (61,7%), cunoștințe insuficiente la capitolul sănătate publică (47,1%), cadrul legal (42,6%) și cadrul motivațional (35,50%). Aproximativ jumătate din respondenți (48,30%) consideră că diminuarea barierelor cere implicarea de la nivel central, pe când aproximativ o treime (37,5%) au menționat că nu este nevoie de aceasta și 10,97% din respondenți au răspuns că nu cunosc dacă este sau nu necesară implicarea de la nivel central. Respondenții au avut păreri diferite ce ține de factorul de coordonare la nivel teritorial, dacă unii respondenți au menționat că factorul de coordonare este consiliul raional în frunte cu președintele raionului (21,3%), atunci alți respondenți au menționat Comisia extraordinară de sănătate publică (19,6%), Comisia pentru situații excepționale (17,7%), Consiliul teritorial de sănătate publică (19,6%), iar 61% au optat pentru toate variantele de răspuns. Respondenții în proporție semnificativă consideră cadrul legal ca fiind prea complicat, deoarece sunt prea multe acte normative care se suprapun, plus rapiditatea cu care acestea se modifică. Concluzii. Conlucrarea dintre AMP și SSSSP este nesatisfăcătoare, drept confirmare fiind barierele invocate de reprezentanții ambelor grupuri. Pentru îmbunătățirea conlucrării intrasectoriale măsurile menționate de respondenți sunt: deschidere dinspre ambele părți, instruiri comune, comunicare eficientă, asigurarea cu cadre conform necesităților, dotare și finanțarea echitabilă

    Conlucrarea serviciulde sănătate publică cu asistența medicalăprimară la nivel teritorial

    Get PDF
    Introduction. Intrasectoral collaboration in public health represents a huge potential for optimizing the three fundamental public health actions: disease prevention, health protection and healthcare awareness. The COVID-19 pandemic has significantly impacted the engagement of the parties particularly interested in disease prevention and control. Material and methods. A mixed qualitative and quantitative research (in depth interviews/questionnaire survey) was carried out within this paper. Results. Most of the respondents assessed the intrasectoral cooperation as unsatisfactory and consider that the latest reform of the Public Health Service had a negative impact on it. The pandemic alert caused by the COVID-19 infection served as a catalyst to improve cooperation. The main barriers to collaboration are considered the lack of staff and insufficient communication, various viewpoints and lack of public health knowledge, an overlying complex legal framework and lack of motivation, which often requires central authority involvement. Conclusions. Some barriers to cooperation can be overcome without any systemic changes and centralized involvement, while more easily achievable measures such as joint trainings are sufficient. Thus, understanding these aspects can greatly improve the interaction between services.Introducere. Conlucrarea intrasectorială în domeniul sănătății publice reprezintă un potențial enorm de valorificare în cele trei sectoare fundamentale de sănătate publică: prevenirea îmbolnăvirilor, protecția și promovarea sănătății. Pandemia COVID-19 a influențat simțitor implicarea părților interesate, mai multe eforturi fiind depuse în prevenirea și controlul bolii. Material și metode.Studiu mixt calitativ–cantitativ (interviuri în profunzime/sondajul pe bază de chestionar). Rezultate. Majoritatea respondenților au apreciat conlucrarea intrasectorială ca nesatisfăcătoare și consideră că ultima reformă a Serviciului de SănătatePublică a influențat-o negativ. Alerta pandemică provocată de infecția COVID-19 a servit drept catalizator pentru îmbunătățirea colaborării. Principalele bariere în conlucrarea eficientă sunt considerate lipsa de personal, comunicarea insuficientă, viziuni diferite și cunoștințe reduse în domeniul sănătății publice, cadrul legal prea complicat și motivarea nesatisfăcătoare, pentru înlăturarea cărora deseori este necesară implicarea managementului central. Concluzii. Mai multe bariere în conlucrare pot fi depășite fără schimbări la nivel de sistem și implicări de la nivel central, fiind suficiente acțiuni mai ușor realizabile, cum ar fi instruirile comune. Cunoașterea acestor aspecte ar putea să contribuie la o îmbunătățire considerabilă a interacțiunii dintre servicii

    New ɛ-Bi2O3 Metastable Polymorph.

    No full text

    University Tuition Fees and Student Work Patterns: Updated Evidence from Canada

    No full text
    This study uses 1980-2011 Labor Force Survey data to investigate the effect of rising university tuition fees on student work patterns in Canada. The main results indicate that tuition fees do not affect either average hours worked or the probability that a full-time university student combines study with employment. Two potential reasons for these inconclusive results are explored in this study: the measurement of the tuition fee variable, and the compositional change in student body due to rising tuition fees. This study has two main contributions: first, it serves as an update to the limited literature that examines the direct effect of university costs on student work patterns; and secondly, it adds to literature that takes into account the endogeneity of tuition fees

    A survey of the perception of asthma by primary care physicians in Republic of Moldova

    No full text
    Respiratory Medicine, State University of Medicine and Pharmacy "Nicolae Testemitanu", Chisinau, Republic of Moldov

    A survey of the perception of COPD by primary care physicians in Republic of Moldova

    No full text
    Internal Medicine, State Medical and Pharmaceutical University “Nicolae Testemitanu”, Chisinau, Republic of MoldovaBackground: In Republic of Moldova primary care physicians provide all or at least major part of the health care for all general population with recognized and unrecognized chronic obstructive pulmonary disease (COPD). For those with recognized COPD, current management is frequently incompatible with recommended international guidelines (GOLD 2011)

    New epsilon-Bi2O3 metastable polymorph

    No full text
    The new metastable epsilon-Bi2O3 polymorph has been prepared by hydrothermal treatment and structurally characterized. It shows strong relationships with the room temperature alpha form and the metastable beta form through rearrangements of [Bi2O3] columns formed by edge-sharing OBi4 tetrahedra. Its fully ordered crystal structure yields an ionic insulating character. It irreversibly transforms at 400°C to the alpha form. The chemical analysis indicates its undoped bismuth oxide nature, then leading to the fifth characterized Bi2O3 polymorph to date

    Undoped and Cr-doped TiO2 thin films obtained by spray pyrolysis

    Get PDF
    International audienc
    corecore