QUANTITATIVE DETERMINATION OF HYDROXYCINAMIC ACIDS IN CYNARAE FOLIUM

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica MoldovaIntroducere. Specia Cynara scolymus L. este o plantă ierbacee, perenă, cu conținut bogat de compuși fenolici acumulați în frunzele bazele și tulpinale ale plantei. Produsul vegetal Cynarae folia (CF) este cunoscut și utilizat în combaterea unui spectru larg de afecțiuni cardiovasculare, metabolice și ale tractului gastrointestinal. Scopul lucrării. Identificarea și dozarea acizilor hidroxicinamici (AH) în produsul vegetal CF recoltat din colecția Centrului Științifico-Practic din Domeniul Plantelor Medicinale (CȘPDPM). Material și Metode. Ca material a servit produsul vegetal CF, procesat farmacopeic; extragent – alcool etilic; substanțe standard – acid cafeic și acid clorogenic (Sigma-Aldrich), placă pentru cromatografie în strat subțire (MerkMilipore), spectofotometrul (Meterthech UV/VIS SP-8001); analiza statistică a fost realizată cu programul Excel 2019. Rezultate. Folosirea sistemului de solvenți acetat de etil–acid acetic–apă (5:1:1), a demonstrat prezența AH cu determinarea Rf-lor acizilor cafeic 0,93 și clorogenic 0,48. Dozarea spectrofotometrică la lungimea de undă 540 nm, în recalcul la acid cafeic, a AH în soluțiile extractive de CF (1:10) obținute la baia de apă cu refrigerent, cu alcool etilic de 20% și apă purificată, a reflectat valoarea medie de 0,92 ± 0,014%; dozarea AH la 340 nm, în recalcul la acid clorogenic, a soluțiilor extractive de CF obținute cu alcool etilic de 30%, a prezentat valoarea de 1,71 ± 0,28%. Concluzii. Studiul efectuat a demonstrat că produsul vegetal CF recoltat din colecția CȘPDPM a USMF „Nicolae Testemițanu” se prezintă ca un produs bogat în acizi hidroxicinamici și necesită studiu aprofundat pentru valorificarea produsului vegetal de origine autohtonă.Background. Cynara scolymus L. is an herbaceous, perennial plant with a rich content of phenolic compounds accumulated in the basal and stem leaves of the plant. The plant product Cynarae folia (CF) is known and used to combat a wide range of gastrointestinal, cardiovascular and metabolic disorders. Objective of the study. Identification and dosing of hydroxycinnamic acids (HA) in the CF plant product harvested from the collection of the Scientific-Practical Center in the Field of Medicinal Plants (SPCFMP). Material and Methods. The plant product CF, pharmacopoeically processed, served as material; extractant - ethyl alcohol; standard substances - caffeic and chlorogenic acid (Sigma-Aldrich), thin layer chromatography plate (Merk Milipore), spectrophotometer (Meterthech UV / VIS SP-8001); the statistical analysis was performed with the Excel 2019 program. Results. The use of the solvent system ethyl acetate-acetic acid-water (5:1:1), demonstrated the presence of HA with the determination of Rfs of caffeic acids 0.93 and chlorogenic 0.48. The spectrophotometric dosage at 540 nm wavelength, in the recalculation of HA to caffeic acid echivalent, in the extractive solutions of CF (1:10) obtained on the water bath with refrigerant, with ethyl alcohol of 20% and purified water, reflected the average value of 0.92 ± 0.014%; dosing of HA at 340 nm, in the recalculation to chlorogenic acid, of the extractive solutions of CF obtained with ethyl alcohol of 30%, showed the value of 1.71 ± 0.28%. Conclusion. The study showed that the CF plant product harvested from the SPCFMP collection of Nicolae Testemitanu SUMPh is presented as a product rich in hydroxycinnamic acids and requires in-depth study to capitalize on the plant product of local origin

CHEMICAL FRUIT CHARACTERISTICS OF FOUR PLUM (PRUNUS DOMESTICA L.) CULTIVARS

Plums are among the most consumed fruits in Romania, being a good source of health promoting compounds. The purpose of this study was to determine the chemical fruit characteristics in four plum cultivars. Soluble solids content, reducing and total sugars, acidity and ascorbic acid content were determined. High phytochemicals content was reported for all investigated cultivars. The obtained results show that studied chemical indices vary depending on the analyzed cultivar. The highest soluble solid content (17.08%) and reducing sugars content (4.83%) have been observed in Tuleu gras cultivar. The obtained results recommend all analyzed plum cultivars as having high nutritional qualities

Determinarea carotenoidelor în extractele speciilor genului calendula și tagetes

Background. Carotenoids have played a significant role in reducing the risk of chronic disease. The most studied in this regard is β-carotene, present in medicinal plants specific including Calendula and Tagetes genus. Objective of the study. Comparative analysis of β-carotene content in liquid and dry extracts obtained fromflowers of species Tagetes and Calendula, cultivated in the colection of the Scientific Center for the Cultivation of Medicinal Plants of Nicolae Testemitanu SUMPh. Material and Methods. Liquid extracts obtained by repeated maceration, dry extracts, by rotary evaporation, were subjected to phytochemical evaluation by thin layer chromatography (TLC) and UVVIS spectrophotometry, equivalent to β-carotene. Results. Beta-carotene was identified by TLC in hexane- ethyl acetate (50:50, v/v), retention times were established. Caratenoid content (mg %) varied as follows: in T. patula (75.34), T. erecta (21.97), C. officinalis variety Natali (13.09), C. officinalis variety Diana (12.39), C. officinalis local population (10.99). The carotenoids varied in dry extracts too, determined in highest amount in T. patula flowers (137.87 mg%). Conclusion. This study demonstrated the opportunity for further research of Tagetes varieties that could serve as sources of carotenoids for antioxidant phyto-pharmaceuticals. Introducere. Carotenoidele posedă un rol semnificativ în reducerea riscului de boli cronice. Cel mai studiat în acest sens este β-carotenul, prezent în speciile plantelor genului Calendula și Tagetes. Scopul lucrării. Analiza comparativă a conținutului de β-caroten în extracte lichide și uscate obținute din florile speciilor Tagetes și Calendula, colectate din colecția Centrului Științific pentru Cultivarea Plantelor Medicinale a USMF „Nicolae Testemițanu”. Material și Metode. Extractele lichide obținute prin macerare repetată și extractele uscate prin evaporare rotativă au fost supuse evaluării chimice prin cromatografie în strat subțire (CSS) și spectrofotometrie UV-VIS, în recalcul la β-caroten. Rezultate. Prin CSS, a fost identificat β-carotenul în mediu de hexan și etil acetat (50:50, v/v) și s-au stabilit factorii de retenție. Conținutul total de caratenoide (mg%) a variat după cum urmează: în T. patula (75.34), T. erecta (21.97), C. officinalis soiul Natali (13.09), C. officinalis soiul Diana (12.39 ), C. officinalis populație locală (10.99). Conținutul de carotenoidele a variat și în extracte uscate, determinate în cantitate maximă în florile de T. patula (137.87 mg%). Concluzii. Acest studiu a demonstrat oportunitatea de cercetare în continuare a soiurilor de Tagetes, care pot servi ca sursă de carotenoide pentru fitopreparate cu efecte antioxidante

Determinarea cantitativă a acizilor hidroxicinamici in Cynarae folium

Background. Cynara scolymus L. is an herbaceous, perennial plant with a rich content of phenolic compounds accumulated in the basal and stem leaves of the plant. The plant product Cynarae folia (CF) is known and used to combat a wide range of gastrointestinal, cardiovascular and metabolic disorders. Objective of the study. Identification and dosing of hydroxycinnamic acids (HA) in the CF plant product harvested from the collection of the Scientific-Practical Center in the Field of Medicinal Plants (SPCFMP). Material and Methods. The plant product CF, pharmacopoeically processed, served as material; extractant - ethyl alcohol; standard substances - caffeic and chlorogenic acid (Sigma-Aldrich), thin layer chromatography plate (Merk Milipore), spectrophotometer (Meterthech UV / VIS SP-8001); the statistical analysis was performed with the Excel 2019 program. Results. The use of the solvent system ethyl acetate-acetic acid-water (5:1:1), demonstrated the presence of HA with the determination of Rfs of caffeic acids 0.93 and chlorogenic 0.48. The spectrophotometric dosage at 540 nm wavelength, in the recalculation of HA to caffeic acid echivalent, in the extractive solutions of CF (1:10) obtained on the water bath with refrigerant, with ethyl alcohol of 20% and purified water, reflected the average value of 0.92 ± 0.014%; dosing of HA at 340 nm, in the recalculation to chlorogenic acid, of the extractive solutions of CF obtained with ethyl alcohol of 30%, showed the value of 1.71 ± 0.28%. Conclusion. The study showed that the CF plant product harvested from the SPCFMP collection of Nicolae Testemitanu SUMPh is presented as a product rich in hydroxycinnamic acids and requires in-depth study to capitalize on the plant product of local origin.Introducere. Specia Cynara scolymus L. este o plantă ierbacee, perenă, cu conținut bogat de compuși fenolici acumulați în frunzele bazele și tulpinale ale plantei. Produsul vegetal Cynarae folia (CF) este cunoscut și utilizat în combaterea unui spectru larg de afecțiuni cardiovasculare, metabolice și ale tractului gastrointestinal. Scopul lucrării. Identificarea și dozarea acizilor hidroxicinamici (AH) în produsul vegetal CF recoltat din colecția Centrului Științifico-Practic din Domeniul Plantelor Medicinale (CȘPDPM). Material și Metode. Ca material a servit produsul vegetal CF, procesat farmacopeic; extragent – alcool etilic; substanțe standard – acid cafeic și acid clorogenic (Sigma-Aldrich), placă pentru cromatografie în strat subțire (MerkMilipore), spectofotometrul (Meterthech UV/VIS SP-8001); analiza statistică a fost realizată cu programul Excel 2019. Rezultate. Folosirea sistemului de solvenți acetat de etil–acid acetic–apă (5:1:1), a demonstrat prezența AH cu determinarea Rf-lor acizilor cafeic 0,93 și clorogenic 0,48. Dozarea spectrofotometrică la lungimea de undă 540 nm, în recalcul la acid cafeic, a AH în soluțiile extractive de CF (1:10) obținute la baia de apă cu refrigerent, cu alcool etilic de 20% și apă purificată, a reflectat valoarea medie de 0,92 ± 0,014%; dozarea AH la 340 nm, în recalcul la acid clorogenic, a soluțiilor extractive de CF obținute cu alcool etilic de 30%, a prezentat valoarea de 1,71 ± 0,28%. Concluzii. Studiul efectuat a demonstrat că produsul vegetal CF recoltat din colecția CȘPDPM a USMF „Nicolae Testemițanu” se prezintă ca un produs bogat în acizi hidroxicinamici și necesită studiu aprofundat pentru valorificarea produsului vegetal de origine autohtonă.Studiu realizat cu suportul proiectului 20.80009.800724 ”Studiul biologic și fitochimic al plantelor medicinale cu acțiune antioxidantă, antimicrobiană și hepatoprotectoare” din cadrul Programului de Stat (2020-2023), conducător de proiect: CIOBANU Nicolae, dr. șt. farm., conf. univ., autoritatea contractantă: Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltar

Principiul de formulare a medicamentelor cu eliberare circadiană

Catedra de tehnologie a medicamentelor, USMF „Nicolae Testemiţanu”Background. Rheumatoid arthritis is a chronic disease that causes inflammation of the joints and surrounding tissues. To anticipate morning joint stiffness, chrono-therapeutic systems have been designed that adjust the treatment for 24 hours. Objective of the study. Study of the formulation technology of circadian release drugs. Material and Methods. Bibliographic review of journals in the pharmaceutical field listed in electronic databases (Pubmed). Results. Currently, the trend in the development of controlled release drugs increasingly involves the correlation with chronopharmacokinetic parameters. For this purpose, the company "Nitec Pharma", using the technology "Geoclock" SkyePahrma, developed the first chrono-system with prednisolone content. The chronosystem releases the active principle after a well-defined time, called "lag time". The system for oral administration is a matrix consisting of a compacted core with active substance, lubricants and disintegrants, coated with hydrophobic excipients (wax) independent of pH. The drug is administered before bedtime, after four hours the biological fluids diffuse into the system, causing the expansion of the nucleus and the release of prednisolone, the maximum plasma concentration being reached in 8 hours. Research is currently underway on chrono-preparations for sleep disorders, asthma and high blood pressure. Conclusion. Intelligent drug delivery systems, which act depending on the amplitude of circadian physiological and biochemical rhythms, are an important perspective in individualized treatment.Introducere. Artrita reumatoidă este o boală cronică care provoacă inflamația articulațiilor și a țesuturilor din jur. Pentru anticiparea rigidității articulare matinale, au fost concepute sisteme cronoterapeutice care ajustează tratamentul pentru 24 ore. Scopul lucrării. Cercetarea tehnologiei de formulare a medicamentelor cu eliberare circadiană. Material și Metode. Studiul bibliografic al revistelor din bazele electronice (Pubmed) din domeniul farmaceutic. Rezultate. Tendința de dezvoltare a medicamentelor prin corelare cu parametrii crono-farmacocinetici, prin folosirea tehnologiei „Geoclock”, a indus elaborarea primului crono-sistem cu conţinut de prednisolon. Sistemul reprezintă o matriță alcătuită dintr-un nucleu compactat cu substanță activă, acoperit cu excipienți hidrofobi (ceară) independenți de pH. Medicamentul se administrează înainte de culcare, după patru ore lichidele biologice difuzează în sistem, determinând expansiunea nucleului și eliberarea prednisolonului, concentrația plasmatică maximă atingându-se în 8 ore. În prezent au debutat cercetări a cronopreparatelor contra astmului bronșic, hipertensiunii arteriale ș.a. Concluzii. Sistemele cu cedare inteligentă a medicamentelor, ce acționează în dependență de amplitudinea ritmurilor fiziologice și biochimice circadiene, constituie o perspectivă importantă în tratamentul individualizat

Surse de antioxidanți din colecția centrului științific și de cultivare a plantelor medicinale USMF „Nicolae Testemițanu”

Background. The increasing interest in natural antioxidants particularly those extracted from medicinal plants has grown in the last few years due to several studies and publications. Objective of the study. The evaluation of antioxidant capacity of the medicinal plants: Agrimonia eupatoria L., Cichorium intybus L., Cynara scolymus L., Hypericum perforatum L., Rubus fruticosus L., species from the collection of the Scientific Center of Medicinal Plants. Material and Methods. The in vitro antioxidant activity of hydro-alcoholic extracts (1:10) was evaluated using: 2,2-diphenyl-1- picrylhydrazyl (DPPH), Trolox (6-hydroxy-2,5,7,8- tetramethylchroman-2-carboxylic acid) equivalent antioxidant capacity (TEAC), 2,2′-azinobis (3-ethylbenzthiazoline-6-sulphonic acid) (ABTS) radical and metal chelating activity. Results. Antioxidant properties of extracts were determined by three methods, DPPH, ABTS and FRAP. Considering the obtained results, the following order in antioxidant activities was established: A. eupatoria> C. inthybus> R. frucicosus> H. perforatum> C. scolymus. Conclusion. The obtained results justify the continuation of studies, and the evaluated species from the collection of SCMPC can be considered an important local source of natural antioxidants for the pharmaceutical industry. Introducere. Interesul pentru antioxidanţi naturali, în special cei proveniţi din plante medicinale, a crescut în ultimii ani, inclusiv prin multiple studii și publicații. Scopul lucrării. Evaluarea capacității antioxidante a plantelor medicinale: Agrimonia eupatoria L., Cichorium intybus L., Cynara scolymus L., Hypericum perforatum L., Rubus fruticosus L., specii din colecția Centrului Științific de Cultivare a Plantelor Medicinale. Material și Metode. Activitatea antioxidantă in vitro a extractelor hidro etanolice (1:10) a fost evaluată folosind 2,2-difenil-1-picrililhidrazil (DPPH), Trolox (6-hidroxi-2,5,7,8- tetrametilcroman-2- acid carboxilic) echivalent capacității de antioxidant (TEAC), 2,2'-azinobis (3- etilbenztiazolin-6- acid sulfonic) (ABTS) radical și activitatea de chelare a metalelor. Rezultate. Proprietățile antioxidante ale extractelor au fost determinate prin trei metode: DPPH, ABTS și FRAP. Ținând cont de rezultatele obținute, s-a stabilit următoarea ordine în activitățile antioxidante: A. eupatoria > C. inthybus > R. frucicosus > H. perforatum > C. scolymus. Concluzii. Rezultatele obținute justifică continuarea studiilor, iar speciile evaluate din colecția CSCPM pot fi considerate o sursă locală importantă de antioxidanți naturali pentru industria farmaceutică

Phased-based management at Aker Yards Langsten : a lean shipbuilding perspective

Confidential until 23-jan-201

Nanoparticule polimerice în tratamentul maladiilor sistemului nervos central

Background. The main impediment to the absorption of drugs in the CNS is the blood-brain barrier (BBB). A promising platform in the successful realization of a treatment, are the polymeric nanoparticles (PNP). Objective of the study. Description of PNP as nanosystems capable of transporting drug molecules through BBB at the level of CNS. Material and Methods. The main sources of information regarding the structure, methods of obtaining, functionalization, and mechanisms involved in transporting PNP through BBB to therapeutic target (Scopus, Pubmed). Results. BBB is a mechanical barrier with a very high selective capacity and allows only the entry of water, nutrients, and neurotransmitters that govern the maintenance of the CNS homeostasis. The ability of drugs to cross BBB depends on drug molecule size, hydrophilicity, degree of ionization and controllable use of the drug. After absorption, the polymeric matrix can be triggered to release the drug, resulting in a protected, prolonged, and targeted therapeutic effect. Conclusion. Thus, PNPs are a promising nanosystem in the BBB crossing for an effective treatment of CNS diseases.Introducere. Principalul impediment în absorbția medicamentelor la nivelul SNC este bariera hematoencefalică (BHE). O platformă promițătoare în realizarea cu succes al unui tratament, sunt nanoparticulele polimerice (NPP). Scopul lucrării. Descrierea NPP ca nanosisteme capabile să transporte molecule de medicamente prin BHE la nivelul SNC. Material și Metode. Au fost selectate principalele surse de informare referitor la structura, metodele de obținere, funcționalizare, și mecanismele implicate în transportul NPP prin BHE la ținta terapeutică(Scopus, PubMed). Rezultate. BHE este o barieră mecanică, cu o capacitate foarte mare selectivă și permite doar intrarea apei, nutrienților și neurotransmițătorilor care guvernează întreținerea homeostaziei SNC. Capacitatea medicamentelor de a traversa BHE depinde de: mărimea moleculei medicamentului, hidrofilitatea, gradul de ionizare ș.a. NPP sunt o alegere promițătoare ca platformă de livrare la țintă a medicamentelor pentru SNC, datorită arhitecturii lor reglabile (10 până la 1000 nm) și eliberare controlabilă a medicamentului. După absorbție matricea polimerică poate fi declanșată pentru a elibera medicamentul, rezultând într-un efect terapeutic protejat, prelungit și țintit. Concluzie. Astfel, NPP sunt un nanosistem promițător în traversarea BHE pentru un tratament eficient al maladiilor SNC

Pharmaceutical nanotechnologies used in the development of innovative products containing phytocompounds

Rezumat. Metaboliţii secundari, în special de natură fenolică, produși în plantele medicinale, sunt studiaţi pe larg pentru potenţialul lor terapeutic. Prin intermediul testelor in vitro și in vivo a fost demostrat că acești fitoconstituenţi exercită multiple acţiuni farmacologice, cu utilizare în tratamentul cancerului, sindromului metabolic, diabetului, bolilor cardiovasculare, artritei, tulburărilor neurodegenerative ș.a. În pofida utilizării lor vaste, mulţi fitocompuși prezintă aspecte biofarmaceutice nefavorabile precum: solubilitate scăzută în apă, permeabilitate slabă, prezenţa izomerilor, formarea compușilor complecși în prezenţa lichidelor biologice, biodisponibilitate scăzută, ceea ce le limitează beneficiile clinice. În schimb natura hidrofobă a metaboliţilor secundari, cu logaritmul de partiţie octanol-apă de la 1,5 la 3,5 favorizează administrarea pe cale orală a acestor compuși. Pentru a mări absorbţia intestinală și biodisponibilitatea fitocompușilor, în ultimele decenii se aplică diverse nanotehnologii farmaceutice pentru obţinerea sistemelor de transport la ţintă. Ca metode de preparare a nanoparticulelor cel mai frecvent se utilizează: metoda nanoprecipitării, coacervării, nano și microemulsiei, metoda de hidratare a filmului lipidic, gelificare ionică, polimerizare, dispersie solidă, metoda cu ultrasunete și uscare prin pulverizare. În prezent există nanoparticule atât în etapa de cercetare cât și ca produse nutraceutice comercializate, disponibile populaţiei, cu conţinut polifenolic, carotenoidic, alcaloid, vitaminic, extrași din plante ca: Curcuma longa L., Humulus lupulus L. , Camellia chinensis Sims, Spirulina platensis (Gomont) Geitler, Silybum marianum L., Vitis vinifera L., Punica granatum L. ș.a.Abstract. Secondary metabolites, especially of phenolic nature, produced in medicinal plants are widely studied for their therapeutic potential. Through in vitro and in vivo tests, it has been shown that these phytoconstituents exert multiple pharmacological actions, with use in the treatment of cancer, metabolic syndrome, diabetes, cardiovascular diseases, arthritis, neurodegenerative disorders, etc. Despite beneficial applications, many phytocompounds present unfavorable biopharmaceutical properties such as: low solubility in water, poor permeability, presence of isomers, formation of complex compounds in the presence of biological fluids, low bioavailability, which limits their clinical utilisation. On the other hand, the hydrophobic nature of the secondary metabolites, with octanol-water partition, from 1.5 to 3.5, favors the oral administration of these compounds. In order to increase intestinal absorption and bioavailability of phytocompounds, various pharmaceutical nanotechnologies have been applied in the last decades to achieve targeted delivery systems. The most commonly used methods of nanoparticles formulation are: nanoprecipitation, coacervation, nano and microemulsion method, lipid film hydration method, ionic gelation, polymerization, solid dispersion, ultrasound method and spray drying. Currently there are nanoparticles both in the research stage and as marketed nutraceutical products, available to the population, with polyphenolic, carotenoid, alkaloid and vitamin content, extracted from plants such as: Curcuma longa L., Humulus lupulus L., Camellia chinensis Sims, Spirulina platensis (Gomont) Geitler, Silybum marianum L., Vitis vinifera L., Punica granatum L. et al