Evaluarea riscului datorat schimbărilor climatice în porţiunea românească a bazinului hidrografic Tisa

Due to their important effects on agricultural and natural systems, clime change constitute an important scientific issue. Among the challenges, assessing the impact of different of different scenarios plays an important role. This study starts from the Romanian contribution to the ESPON Program and proposes a GIS-based evaluation of risk due to clime changes in the Romanian part of Tisa river basin. The study uses data on exposure (current and predicted temperatures and precipitations) and vulnerability (natural protected areas, area under the Carpathian Convention, agricultural and forested surfaces). The results indicate that Timiş and Arad counties are mostly exposed, while the highest vulnerability is found in Hunedoara County. Combining the two pieces of information, the maximum risk due to clime changes is found in Arad County

ELEMENTE ALE MANAGEMENTULUI DEZVOLTĂRII DURABILE

Sustainable Development Management. Our paper focuses on defining the concept of sustainable from a geographical point of view as it compulsory has a territorial connotation, a spatial one that is characteristic of any geographical study. As a result we started from the premises that its defining elements were territorial cohesion, environmental preservation, natural resources preservation, demographical optimum, economic development, and social harmony. As the development phenomenon is not a linear one, neither lacking convulsions nor contradictions, it supposes, in order to be sustainable, an appropriate management. This management includes the following main aspects: use of renewable resources, resources complementarity, optimum relationship between population and resources, tolerable anthropic pressure, harmonisation of request and offer relationship, resilience to climatic change and permanent dissipation of negative impact in nature and in society. The conclusion of our study points out the complexity of the phenomenon of sustainable development, and also the possibility of optimising it through permanent and inspired management

Biodiversitatea patrimoniului natural montan. Provocările prezentului și perspective durabile de acțiune

Între zonele montane și biodiversitate există o legătură directă și indisolubilă: zonele montane reprezintă, poate, cel mai important izvor de eco-sisteme la nivel global, adevărate laboratoare științifice, de cercetare și cunoaștere a evoluției și distribuției speciilor și organismelor vii, a relațiilor dintre acestea, a adaptării lor la diferite medii și a influențelor hotărâtoare ale acțiunilor umane care au condus la actualele schimbări climatice. Munții funcționează ca adevărate refugii pentru speciile endemice afectate de acțiunile umane necontrolate, în timp ce pajiștile alpine sunt expuse pierderii practicilor tradiționale de pășunat. Regiunile montane, diverse și complexe, sunt elementele centrale ale politicilor de mediu și dezvoltare durabilă, problemele lor și dificultățile de adaptare la noile schimbări climatice necesitând măsuri adecvate, rapide și, mai ales, permanente (susținute continuu). Munții aparțin, de regulă, geografiei mediului, dar, deopotrivă, pot fi analizați și din perspectivă economică, socială, culturală etc., multidisciplinaritatea lor fiind recunoscută atât de mediul academic-universitar, cât și de factorii decizionali implicați în politicile de dezvoltare teritorială. Recent, Noua Geografie Economică (New Economic Geography) promovată intens pe plan global, consideră dezvoltarea economică și socială a regiunilor montane ca fiind una deosebit de importantă: zonele montane sunt surse importante de materii prime și materiale necesare producției și consumului de bază (agricultură, industrie, servicii), aspect ce afectează, în condițiile actuale, atât biodiversitatea, cât și nivelul de viață al comunităților locale. Perspectiva economică este deosebit de importantă atât la nivelul marilor grupuri de interese regionale, cât mai ales la nivel local, pentru comunitățile dependente direct și permanent de resursele și condițiile oferite de munte. Din ce în ce mai vizibil, impactul negativ al activităților economice asupra zonei montante, atât de înaltă cât și de joasă altitudine, trebuie să conducă spre o viziune comună și o abordare durabilă a stării biodiversității acesteia, deoarece, afectarea unui habitat poate atrage după sine distrugerea întregului echilibrul ecologic, și așa atât de fragil, în prezent. Pornind de la considerentele prezentate mai sus, articolul oferă o imagine generală asupra relației dintre biodiversitatea zonelor montane și implicațiile dezvoltării economice și sociale asupra acesteia, apelând, în principal, la surse documentare naționale și internaționale, la date și informații statistice, care vin să completeze imaginea globală a evoluției relației, în timp și spațiu

Considerations Concerning the Oldest Stands from Banatului Mountains, Romania

The present study was realized in Banatului Mountains (Romanian Carpathians) within Nera, Caransebeș and Băile Herculane Forest Districts, based on forest management plans from 1991-2008 and has led to the identification of 394 stand elements older than 200 years. The purpose of this paper was to analyze the trees’ main qualitative characteristics (age), the stands’ structural characteristics (consistency, composition, average diameter and average height) as well as the stational characteristics (altitude, slope, soil type). The main focus was to identify the oldest stands from Banatului Mountains.  The present paper presents the oldest 18 stands as well as their most representative characteristics: diameter, height, consistency, slope, altitude, soil, site and structure. The oldest stand identified in this area is a 260-year-old common beech stand from Nera with heights between 36-38 meters and a diameter of 98 meters. Furthermore, it has been observed that common beech stands have a normal consistency, while their structure is relatively uneven-age. The research has shown that the surface occupied by old common beech stands that have reached their exploitability age is of 60.978 ha, namely 13% of the total surface of these forests. The site conditions where they are spread are characterised by preponderantly Northeast and South-West expositions, fields with slopes of 21-30 degrees, average altitudes of 900-1000 m, eutric cambisol and luvisol soils and medium and superior reliability sites

Biodiversitatea patrimoniului natural montan. Provocările prezentului și perspective durabile de acțiune

Între zonele montane și biodiversitate există o legătură directă și indisolubilă: zonele montane reprezintă, poate, cel mai important izvor de eco-sisteme la nivel global, adevărate laboratoare științifice, de cercetare și cunoaștere a evoluției și distribuției speciilor și organismelor vii, a relațiilor dintre acestea, a adaptării lor la diferite medii și a influențelor hotărâtoare ale acțiunilor umane care au condus la actualele schimbări climatice. Munții funcționează ca adevărate refugii pentru speciile endemice afectate de acțiunile umane necontrolate, în timp ce pajiștile alpine sunt expuse pierderii practicilor tradiționale de pășunat. Regiunile montane, diverse și complexe, sunt elementele centrale ale politicilor de mediu și dezvoltare durabilă, problemele lor și dificultățile de adaptare la noile schimbări climatice necesitând măsuri adecvate, rapide și, mai ales, permanente (susținute continuu). Munții aparțin, de regulă, geografiei mediului, dar, deopotrivă, pot fi analizați și din perspectivă economică, socială, culturală etc., multidisciplinaritatea lor fiind recunoscută atât de mediul academic-universitar, cât și de factorii decizionali implicați în politicile de dezvoltare teritorială. Recent, Noua Geografie Economică (New Economic Geography) promovată intens pe plan global, consideră dezvoltarea economică și socială a regiunilor montane ca fiind una deosebit de importantă: zonele montane sunt surse importante de materii prime și materiale necesare producției și consumului de bază (agricultură, industrie, servicii), aspect ce afectează, în condițiile actuale, atât biodiversitatea, cât și nivelul de viață al comunităților locale. Perspectiva economică este deosebit de importantă atât la nivelul marilor grupuri de interese regionale, cât mai ales la nivel local, pentru comunitățile dependente direct și permanent de resursele și condițiile oferite de munte. Din ce în ce mai vizibil, impactul negativ al activităților economice asupra zonei montante, atât de înaltă cât și de joasă altitudine, trebuie să conducă spre o viziune comună și o abordare durabilă a stării biodiversității acesteia, deoarece, afectarea unui habitat poate atrage după sine distrugerea întregului echilibrul ecologic, și așa atât de fragil, în prezent. Pornind de la considerentele prezentate mai sus, articolul oferă o imagine generală asupra relației dintre biodiversitatea zonelor montane și implicațiile dezvoltării economice și sociale asupra acesteia, apelând, în principal, la surse documentare naționale și internaționale, la date și informații statistice, care vin să completeze imaginea globală a evoluției relației, în timp și spațiu

Tularemia – particularităţi actuale ce asigură persistenţa focarelor în Republica Moldova

Agentul cauzal al tularemiei, Fr.tularensis, este unul dintre cele mai patogene bacterii cunoscute, care se transmite prin intermediul vectorilor, inhalarea aerului contaminat, mai rar enteral, cu apa şi/sau produsele contaminate, provocând deseori o boală severă. Căpuşele Ixodide sunt vectorii implicaţi în transmiterea bacteriilor la om în timpul muşcăturilor, rezervorul de infecţie în natură sunt animalele sălbatice mici. În Republica Moldova, în perioada 2005-2009, a fost evidenţiată prezenţa anticorpilor faţă de agentul Fr.tularensis la 13 specii de micromammifere (MM) din 20 identifi cate. Pondere mai înaltă a MM infectate cu agentul cauzal al tularemiei a fost înregistrată în zonele de centru – 3,2% şi sud – 2,7% în comparaţie cea de nord – 1,4%. În zona de centru se atestă o activizare lentă a focarului natural de tularemie, cu extensii periodice (de 13 ani) şi o sezonalitate de toamnă. În r-nul Orhei, loc. Mana, în 2009 a fost înregistrat un caz de tularemie. Investigarea cazului a elucidat prezenţa rezultatelor pozitive la tularemie la specia Apodemus uralensis din 4 specii identifi cate în acest focar. Diversitatea înaltă a speciilor de MM cu rezultate pozitive la tularemie asigură persistenţa şi circulaţia agentului cauzal în focarele naturale, menţinând un risc de apariţie a cazurilor de boală la om